ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4285/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea introdusă pe rolul Curții de Apel Pitești data de 24.03.2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, anularea parțială a Hotărârii nr. 1071/27.10.2015, referitor la prevederea care validează rezultatul obținut la proba interviului, nota 6,44-Respins; constatarea nelegalității art. 22 alin. (6), teza a doua, din Hotărârea 279 din 5.04.2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, întrucât contravine prevederilor art. 15 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 30 alin. (4) din Legea nr. 317/2004; constatarea nulității absolute a Hotărârii prin care Plenul CSM a respins plângerea prealabila ce a avut ca obiect revocarea parțiala a Hotărârii nr. 1071/27.10.2015; înscrierea sa pe lista candidaților admiși la concursul de admitere în magistratură-sesiunea 2015; continuarea procedurilor legale în vederea ocupării unui post de magistrat și recunoașterea tuturor drepturilor ce decurg din calitatea de candidat admis la concursul de admitere în magistratură.

Prin sentința nr. 136/F - CONT din 17 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost respinsă excepția de nelegalitate ca inadmisibilă.

A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii,

Împotriva sentinței nr. 136/F - CONT din 17 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamantul, întemeiat în drept pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din C. proc. civ.

II. Cu privire la recursul de față

Analizând cu prioritate excepția perimării recursului îndreptat împotriva sentinței nr. 136/F - CONT din 17 iunie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Înalta Curte constată următoarele:

La termenul de judecată din 19 septembrie 2019, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părților.

La data de 16 iunie 2020, în baza referatului grefei, s-a propus repunerea pe rol a cauzei, în vederea discutării excepției perimării, întrucât cauza a rămas în nelucrare timp de 6 luni.

Asupra excepției perimării, Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de 6 luni.

Referitor la condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca perimarea să opereze, Înalta Curte constată că cererea a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din culpa ambelor părți.

În atare situație, termenul de 6 luni instituit de dispozițiile art. 416 alin. (1) teza finală din C. proc. civ. a început să curgă de la data de 19.09.2019, când instanța a dispus suspendarea cauzei în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., ultimul act de procedură îndeplinit de instanță, conform art. 416 alin. (2) din C. proc. civ.

Înalta Curte reține că la data de 16 martie 2020, prin Decretul nr. 195/2020 a fost instituită starea de urgență pe teritoriul României pe o durată de 30 de zile, ce a fost prelungită prin Decretul nr. 240/2020 pentru încă 30 zile.

În perioada stării de urgență, cursul perimării a fost suspendat în temeiul art. 418 alin. (3) din C. proc. civ., iar după expirarea perioadei în care a fost instituită starea de urgență, cursul perimării a fost reluat.

Potrivit art. 418 alin. (3) din C. proc. civ., perimarea se suspendă pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege.

Întrucât termenul de perimare de 6 luni s-ar fi împlinit la data de 19 martie 2020, când pe teritoriul României era instituită starea de urgență, cursul perimării a fost suspendat până la data de 15 mai 2020, când a fost reluat.

Astfel, din verificarea actelor dosarului reiese că până la data împlinirii termenului de perimare, calculat conform art. 181 alin 1 pct. 2 și alin. (2) din C. proc. civ., părțile nu au înregistrat nici o cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecății.

În raport de aceste considerente, instanța constată că în cauză au trecut mai mult de 6 luni de la data la care s-a dispus suspendarea judecării, timp în care nici una din părțile din proces nu a solicitat repunerea pe rol a cauzei precum și că, în această perioadă, nu a intervenit, în afara celei anterior analizate, nicio altă cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare.

Așadar, Înalta Curte constată că în cauză sunt întrunite condițiile pentru constatarea perimării, prevăzute de art. 416 alin. (1) din C. proc. civ.

Văzând totodată că, potrivit aceluiași text de lege, perimarea operează de drept și că, potrivit art. 420 alin. (1) teza I din C. proc. civ., ea se poate constata și din oficiu de către instanță, urmează să constate perimat recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 136/F - CONT din 17 iunie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 136/F - CONT din 17 iunie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 septembrie 2020.