ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5979/2020

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 4769/10.07.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2016, format prin disjungerea capetelor 3-6 din cererea de chemare în judecată care a făcut obiectul dosarului nr. x/2016, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei dovezii calității de reprezentant legal al pârâtului și al intervenientului, ca neîntemeiată, a respins excepția nulității cererilor, pentru netimbrare, ca neîntemeiată, a respins excepția conexității, ca neîntemeiată, a respins excepția inadmisibilității cererilor, ca neîntemeiată, a respins excepția lipsei de obiect, ca neîntemeiată, a respins excepția lipsei de interes, ca neîntemeiată, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministrul Afacerilor Interne, ca neîntemeiată, a respins ca neîntemeiată acțiunea judecată formulată de reclamantul A., intervenientul B., în contradictoriu cu pârâtul Ministrul Afacerilor Interne și intervenientul Ministerul Afacerilor Interne, a respins cererea de intervenție în interes accesoriu, pentru reclamant, a intervenientului B. și a admis cererea de intervenție în interesul pârâtului formulată de Ministerul Afacerilor Interne.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul A..

Recurentul A. a formulat și cerere de sesizare a Curții Constituționale, solicitând admiterea acesteia întrucât excepțiile ridicate de recurent în prezenta cauză îndeplinesc condițiile de admisibilitate: au fost ridicate în fața unei instanțe de judecată națională în cursul unui litigiu; au legătură cu soluționarea fondului litigiului; nu au mai fost soluționate prin admitere de Curtea Constituțională a României.

Recurentul B. a formulat, în baza art. 20 din Legea 554/2004, recurs împotriva hotărârii civile nr. 4769/2019 pronunțată de Tribunalul București prin care s-a respins cererea de intervenție accesorie în favoarea reclamantului A..

Ministerul Afacerilor Interne, a declarat recurs incident împotriva sentinței civile nr. 4769/10.07.2017 pronunțată de Tribunalul București.

C. - ministrul afacerilor interne a declarat recurs incident împotriva sentinței civile nr. 4769/10.07.2017 pronunțată de Tribunalul București.

Prin Decizia nr. 2563 din 1 noiembrie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a a dispus următoarele:

- a admis recursul incident formulat de recurentul - pârât Ministrul Afacerilor Interne.

- a casat în parte sentința civilă recurată și rejudecând: a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului ministrul afacerilor interne;

- a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul ministrul afacerilor interne, astfel cum a fost disjunsă și înregistrată în dosarul nr. x/2016, pentru lipsa calității procesuale pasive;

- a menținut în rest sentința civilă recurată;

- a respins recursul incident formulat de recurentul - intervenient Ministerul Afacerilor Interne, ca nefundat;

- a respins recursurile formulate de recurentul-reclamant A. și recurentul-intervenient B., ca nefondate;

- a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate invocate;

Prin cererea depusă la data de 11.02.2020 și înregistrată sub nr. x/2016*, A. a formulat plângere împotriva Deciziei nr. 2563/01.11.2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La data de 24.06.2020, recurentul A. a depus note scrise prin care a arătat că înțelege să precizeze că în cauză, prezenta cale de atac formulată împotriva Deciziei nr. 2563/01.11.2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, este o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 5, 8, 9 și 10 C. proc. civ. civilă și art. 21 din Legea nr. 554/2004.

În motivarea cererii de revizuire, s-a arătat, în esență, că instanța de recurs a încălcat termenul procedural pentru motivarea și comunicarea hotărârii impus de legiuitor prin art. 17 alin. (3) din Legea contenciosului și chiar termenul de 90 de zile prevăzut de art. 426 alin. (3) din C. proc. civ., situație de natură a atrage nulitatea Deciziei nr. 2563/2019. De asemenea, revizuientul a precizat că în cauză sunt încălcate și dispozițiile art. 396 din C. proc. civ., decizia atacată fiind pronunțată ilegal anterior datei de 14.10.2019.

Revizuientul a precizat că prin decizia atacată a fost admisă în mod greșit excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne, în baza întâmpinării semnate de domnul D., fără ca acesta să aibă mandat de reprezentare.

În fine, revizuientul A. a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea Deciziei nr. 2563/2019 și trimiterea cauzei spre rejudecare, în subsidiar solicitând casarea deciziei atacate și anularea OMAI nr. 600/2005 și OMAI nr. 23/2015.

Prind Decizia nr. 5979 din 12 noiembrie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte a disjuns cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5, 9 și 10 din C. proc. civ. și art. 21 din Legea nr. 554/2004, formulată împotriva deciziei nr. 2563 din 1 noiembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și a dispus formarea dosarului nr. x/2020

Examinând cererea de revizuire întemeiată pe 509 alin. (1) pct. 5, pct. 9 și pct. 10 C. proc. civ. și art. 21 din Legea nr. 554/2004 formulată împotriva deciziei nr. 2563 din 1 noiembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal ce formează obiectul dosarului nr. x/2020, Înalta Curte reține următoarele:

Revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare și nedevolutivă, prin care partea interesată poate cere instanței care a pronunțat hotărârea atacată să-și desființeze propria hotărâre, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege și să procedeze la o nouă judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 510 alin. (1) C. proc. civ. "cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere", singura excepție de la această regulă fiind situația reglementată de alin. (2) al textului de lege enunțat, respectiv cea în care se invocă motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În acest context, pentru cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5, pct. 9 și pct. 10 C. proc. civ. și art. 21 din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare aparține instanței care a pronunțat Decizia nr. 2563 din data de 1 noiembrie 2019, astfel încât Înalta Curte va admite excepția necompetenței sale materiale invocate din oficiu și va declina competența de soluționare a cererii în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale, invocate din oficiu.

Declină competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5, 9 și 10 din C. proc. civ. și art. 21 din Legea nr. 554/2004, formulată împotriva deciziei nr. 2563 din 1 noiembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 noiembrie 2020.