ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.11.2018

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4261/2018

HOTĂRÂRE
29.11.2018
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4261/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată, la data de 09.02.2015, pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta I. Craiova a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova și Ministerul Transporturilor, anularea Deciziei nr. 55/P/16.10.2014 privind soluționarea plângerii prealabile formulate împotriva Dispoziției nr. CV 7117/02.04.2014, anularea Dispoziției obligatorii nr. CV 7117/02.04.2014, anularea Raportului de inspecție financiară nr. x/26.03.2014, restituirea sumelor achitate în baza Dispoziției nr. CV 7117/02.04.2014, respectiv 1.175.149,56 RON (obligație principală-subvenții) și înlăturarea obligației de plată a obligațiilor accesorii în valoare de 356.488,19 RON.

1.2. Soluția primei instanțe

Prin Sentința civilă nr. 93 din 26 februarie 2016, Curtea de Apel Craiova a respins contestația formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor și împotriva pârâților MFP și DGRFP Craiova, ca neîntemeiată.

În considerentele hotărârii, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Transporturilor.

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., a formulat recurs reclamanta I. Craiova, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., solicitând, în principal, modificarea hotărârii în sensul admiterii contestației și, în subsidiar, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea efectuării unei expertize tehnice.

În motivarea căii de atac, recurenta reclamantă susține că hotărârea primei instanțe este criticabilă, în primul rând pentru că a înlăturat nejustificat raportul de expertiză tehnică judiciară depus la dosarul cauzei.

Prin acest raport de expertiză tehnică, expertul A. a concluzionat că neregulile constatate în urma controalelor încrucișate efectuate la executanți sau subcontractanți nedeclarați au evidențiat deficiențe în contabilitatea proprie a contractanților reclamantei și a subcontractanților acestora însă aceste nereguli nu pot fi imputate reclamantei, astfel că nu este corectă stabilirea de obligații în sarcina acesteia.

Contrar concluziilor raportului de expertiză, instanța de fond a constatat că inspecția economico-financiară nu a reținut că plățile sunt nelegale ci faptul că pentru materialele și prestațiile prezentate în cuprinsul raportului de inspecție economico-financiară nu s-a putu face dovada achiziționării și punerii în operă de către executanți iar cheltuielile cu manopera nu au putu fi justificate cu documente legal întocmite care să justifice efectuarea lucrărilor, deși organul de control nu a consemnat în raportul de inspecție că aceste sume necuvenite ar rezulta din cantitățile de lucrări care nu s-au regăsit efectiv în teren.

Faptul că subcontractanții nedeclarați nu au fost în măsură să justifice cu documente de aprovizionare și consum întreaga cantitate de materiale rezultată din situațiile de plată nu înseamnă că acele materiale nu au fost puse în operă, situațiile de lucrări fiind întocmite de către ofertanții câștigători ai licitației și confirmate de diriginții de șantier și responsabilii cu execuția. Lipsa documentelor justificative din contabilitatea executanților, așa cum se constată și din concluziile expertului A., nu poate fi imputată I. Craiova, care nu avea competențe de control privind organizarea internă a contabilității altor entități.

Deși nu a făcut obiectul măsurilor inspectorilor economico-financiari, instanța de fond se pronunță asupra unor aspecte legate de cantitățile de materiale efectiv puse în operă și mai ales lasă de înțeles că lucrările ar fi neconforme, astfel că, apreciază recurenta, instanța fondului trebuia să dispună efectuarea unei expertize tehnice de specialitatea căi ferate, drumuri și poduri și expertiza tehnică în specialitatea instalații de siguranța circulației pentru calea ferată, pentru a demonstra că au fost puse în operă cantitățile de materiale în conformitate cu proiectul tehnic și caietele de sarcini.

Arată recurenta că a solicitat efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, însă instanța fondului a prorogat discuția efectuării unei astfel de expertize după efectuarea expertizei fiscale. Având în vedere că raportul de expertiză a fost favorabil reclamantei și că neregulile constatate în urma controalelor încrucișate efectuate la executanți sau subcontractanți nedeclarați au evidențiat deficiențe în contabilitatea proprie a contractanților reclamantei și a subcontractanților acestora însă aceste nereguli nu pot fi imputate reclamantei, recurenta a considerat că efectuarea în continuare a unei expertize tehnice nu își are rostul.

Față de aceste considerente, recurenta solicită casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea administrării probei cu expertiza tehnică de specialitatea căi ferate, drumuri și poduri și expertiza tehnică în specialitatea instalații de siguranța circulației pentru calea ferată, cu obiectivele propuse în cuprinsul memoriului de recurs.

În al doilea rând, recurenta critică hotărârea instanței fondului pentru că nu a fost precizat care este temeiul legal din care să rezulte că reclamanta are competența sau obligația de control asupra evidențelor contabile ale ofertanților câștigători sau ale terților executanți nedeclarați.

Nu poate fi reținută nici aprecierea primei instanțe, în sensul că tariful mediu RON/oră manoperă al ofertanților câștigători a fost supraevaluat având în vedere ca acesta a rezultat în urma unei proceduri de achiziție publica prin licitație deschisa, fiind acceptat de către părți prin contractul încheiat, în condițiile respectării art. 204 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006: "Autoritatea contractanta are obligația de a încheia contractul de achiziție publica cu ofertantul a cărui oferta a fost stabilita ca fiind câștigătoare". De menționat este și faptul ca organele de control nu au constatat abateri în derularea procedurilor de atribuire a acestor contracte, confirmând astfel legalitatea contractului încheiat.

Raportat la documentația de atribuire a contractelor de achiziție publică, I. Craiova, în calitate de autoritate contractantă, a respectat obligația prevăzută la art. 96 din H.G. 925 și art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006, aceea de a solicita la încheierea contractelor de achiziție publică și de a obține de la ofertanți, declararea subcontractanților și a lucrărilor subcontractate, iar în ce privește interdicția contractantului de a înlocui subcontractanții nominalizați în oferta fără acceptul autorității contractante, după cum rezultă din textul legal, această obligație incumbă contractantului și nu autorității contractante, fiind eronată concluzia organelor fiscale relative la încălcarea de către I. Craiova a acestei obligații legale.

Un alt argument în sensul celor de mai sus este și faptul că situațiile de lucrări acceptate la plată de I. Craiova au fost întocmite de ofertanții câștigători ai licitației, semnate de aceștia, astfel I. Craiova nu avea posibilitatea obiectivă de a afla de existența altor subcontractanți decât cei nominalizați.

Sentința pronunțată de către instanța de fond este criticabilă și deoarece constatarea instanței de fond că reclamanta ar fi luat la cunoștință în urma controalelor financiare anterioare despre faptul că executanții efectivi ai lucrărilor au fost alții decât ofertanții câștigători este neîntemeiată, având în vedere că anteriorul Raport de Inspecție Economico Financiară a fost întocmit la data de 28.12.2012, dată la care contractele ce au făcut obiectul Raport de Inspecție Economico Financiară în cauză fuseseră deja finalizate, excepție făcând contractul x/28.06.2012 încheiat cu SC B. SRL Brașov. Instanța de fond nu precizează care este temeiul legal și modalitatea în baza cărora reclamanta avea dreptul să verifice dacă executanții efectivi ai lucrărilor au fost alții decât ofertanții câștigători. De asemenea nici cu privire la aceste aspecte instanța de fond nu precizează care prevedere legală a fost încălcată de către I. Craiova. Instanța de fond nu precizează cum și în ce mod reclamanta avea dreptul legal să verifice dacă executanții efectivi ai lucrărilor au fost alții decât ofertanții câștigători.

Referitor la prevederile art. 1 și art. 12 din Anexa 4 la H.G. nr. 28/2008, devizul general prin care se stabilește valoarea totală estimativă în faza de proiect/studiu de fezabilitate are caracter estimativ. Tocmai această fază, de proiect sau studiu de fezabilitate, la care devizul general este elaborat îi imprimă devizului caracterul estimativ și nu definitiv întrucât, ulterior acesta este actualizat în condițiile prevăzute de art. 5 lit. d) din H.G. nr. 28/2008: d) "după încheierea contractelor de achiziții, rezultând valoarea de finanțare a obiectivului de investiție/lucrărilor de intervenții.". În acest sens, devizul actualizat cu prețurile unitare rezultate în urma aplicării procedurilor de achiziție publică își pierde caracterul estimativ invocat de inspectorii economico financiari, devenind conținutul ofertei financiare câștigătoare, parte integrantă a contractului de achiziție publică, astfel încât nu poate fi invocată nerespectarea de către I. Craiova a prevederilor art. 1 și art. 12 din Anexa 4 la H.G. nr. 28/2008.

Fără a preciza în ce a constat abaterea de la art. 1 și art. 12 din Anexa 4 la H.G. nr. 28/2008, constatarea instanței de fond că nu au fost respectate prevederile de mai sus poate avea consecințe juridice imposibil de aplicat, în sensul că autoritatea contractantă ar fi obligată să nu mai respecte prevederile contractuale privind obligațiile de plată asumate pentru lucrările executate, fiind nevoită să deconteze lucrările în funcție de documentele financiar contabile existente în contabilitatea executantului, ceea ce ar conduce la decontarea unor materiale/servicii/lucrări la prețuri fără corespondență cu cele contractate. În acest sens desfășurarea procedurilor de achiziție publică prin licitație deschisă, reglementate de O.U.G. nr. 34/2006, ar deveni inutilă.

În ce privește nerespectarea prevederilor art. 52 alin. (6) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, I. a avut în vedere prevederile art. 14 alin. (2) din același act normativ, în conformitate cu care, nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute art. 1 alin. (2) și nici angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuiala.

În acest sens, recurenta menționează că lucrările respective au fost incluse în Programul Anual de Achiziții Publice (PAAP) al I. pe anii 2011 și 2012;

- fondurile aferente acestor acțiuni sunt evidențiate sub forma creditelor bugetare, în anexele la bugetele ordonatorului principal de credite, pe următoarele titluri bugetare: reparații curente și întreținere la infrastructura feroviară publică;

- repartizarea acestor credite bugetare se detaliază prin Programul de reparații curente la infrastructura feroviară publică din fonduri de la bugetul de stat pentru anii 2011 și 2012 și Programul întreținere la infrastructura feroviară publică din fonduri de la bugetul de stat pentru anii 2011 și 2012;

- contractele au fost încheiate în urma derulării procedurilor de achiziție prevăzute în PAAP și au fost aprobate și vizate pentru controlul financiar preventiv; s-a respectat utilizarea creditelor bugetare, în limitele și pe destinațiile prevăzute, asigurându-se astfel îndeplinirea condițiilor privind angajarea legala a cheltuielilor.

- documentele legale care atestă parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor și stau la baza înregistrării în contabilitate sunt reprezentate de facturi care au fost certificate și vizate conform legislației și procedurilor în vigoare, inclusiv de persoanele împuternicite să verifice existența angajamentelor și realitatea lucrărilor executate și a sumelor datorate, în baza documentelor justificative întocmite (situații de lucrări).

În consecință, cheltuielile aferente situațiilor de plată întocmite de contractanți și supuse verificării de către organele de inspecție financiară au fost înscrise legal în bugetul I.; pentru angajarea acestora au existat angajamente legale întocmite conform dispozițiilor legale; au fost efectuate numai după ce au fost îndeplinite condițiile prevăzute de legislație și creată astfel baza legală, întrucât contractele de achiziție publica au fost încheiate cu respectarea procedurilor de achiziție prevăzute de legislație și de PAAP, situațiile de lucrări au fost aprobate și vizate pentru controlul financiar preventiv, creditele bugetare fiind utilizate în limitele și pe destinațiile prevăzute, considerăm ca fiind eronată constatarea curții că inspecția economico-financiară în mod corect a stabilit valoarea subvențiilor necuvenite relativă la încălcarea de către I. Craiova a prevederilor art. 14 alin. (2) din Legea nr. 500/2002.

Plățile au fost efectuate în limita creditelor bugetare aprobate, pe baza de acte justificative - facturi fiscale vizate de controlul financiar preventiv, situațiile de lucrări confirmate astfel că nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 52 alin. (6) din Legea nr. 500/2002.

Prețurile facturate în derularea contractelor au respectat prețurile din ofertele câștigătoare, având la bază facturile fiscale și situații de lucrări, ca documente justificative.

Prin urmare, nu poate fi primită nici susținerea organelor fiscale relativă la lipsa documentelor justificative și pe cale de consecință, încălcarea prevederilor art. 6 din Legea contabilității nr. 82/1991.

Față de aceste considerente, reclamanta solicită admiterea recursului său, astfel cum a fost formulat.

2.3. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în Complet de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 8 februarie 2018, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de ședință din data de 17 mai 2018, Completul de filtru, apreciind incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., a admis în principiu recursul și a fixat termen pentru judecata cauzei pe fond.

Examinând recursul civil de față, Înalta Curte constată că este nefondat, urmând a-l respinge în consecință.

Pentru a decide astfel, Înalta Curte reține că recurenta reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune având ca obiect anularea Deciziei nr. 55/P/16.01.2014, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată de reclamantă împotriva Dispoziției obligatorii nr. CV 7117/02.04.2014.

Dispoziția amintită a fost emisă în baza Raportului de inspecție economico-financiară nr. CV 6362/26.03.2014, în cuprinsul căruia s-a reținut faptul că I. Craiova a solicitat și încasat necuvenit subvenții în valoare de 1.175.149,56 RON, la care datorează accesorii de 356.488,19 RON.

Soluționând acțiunea reclamantei, prima instanță a constatat că este neîntemeiată, pentru considerentele expuse în motivarea hotărârii.

Analizând sentința civilă criticată, instanța de control judiciar constată că nu sunt incidente motivele de casare invocate de recurenta reclamantă.

O primă critică, subsumată motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., vizează nemotivarea hotărârii, or, contrar celor susținute de recurentă, instanța de control judiciar constată că judecătorul fondului a dat curs exigențelor prevăzute prin dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. în materia motivării hotărârii judecătorești.

Potrivit dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. în considerentele hotărârii judecătorești se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Economia hotărârii analizate în prezenta cale de atac reflectă preocuparea judecătorului în sensul identificării stării de fapt relevante și ale consecințelor juridice ale acesteia, analizarea efectivă a argumentelor promovate de reclamantă în susținerea cererii de chemare în judecată, cuprinzând, totodată motivele pentru care au fost înlăturate criticile reclamantei inclusiv concluziile expertizei judiciare administrate în cauză.

În acest context, instanța de control judiciar statuează că nu este demonstrată niciuna din ipotezele vizate de articolul 488 pct. 6 C. proc. civ.

Nefondată este și critica referitoare la încălcarea normelor de drept material incidente cauzei, critică ce se subsumează prevederilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În concret, cinci din cele șase măsuri dispuse prin Dispoziția obligatorie nr. CV 7117/02.04.2014 vizează faptul că lucrările verificate de inspectorii economico-financiari au fost subcontractate, așadar sunt executate cu nerespectarea prevederilor contractelor de execuție semnate de recurenta reclamantă, context în care plata acestor lucrări este neconformă condițiilor contractuale.

Astfel, prin măsura nr. 1 din Dispoziția obligatorie nr. CV 7117/02.04.2014 s-a dispus ca recurenta reclamantă să restituie la bugetul de stat suma de 256.984,73 RON, reprezentând subvenții solicitate și stabilite de inspecția economico-financiară ca încasate necuvenit pentru lucrările de întreținere și reparații pe categorii de bunuri cu finanțare de la bugetul de stat pentru lucrarea "Revopsire la poduri metalice de cale ferată" și să vireze la bugetul de stat suma de 116.259,88 RON, reprezentând accesorii (majorări în sumă de 77.712,18 RON, penalități în sumă de 38.547,70 RON) calculate până la data de 28.02.2014.

Pentru a se dispune această măsură s-a reținut că reclamanta, în calitate de achizitor, a încheiat contractul de execuție lucrări nr. x/22.07.2011 cu SC C. SRL în calitate de contractant, la o valoare de 542.730,38 RON + TVA.

Potrivit adresei nr. x/10.09.2013, pentru verificarea derulării contractului de execuție de lucrări nr. x/22.07.2011, organul de control a solicitat A.J.F.P. Satu Mare efectuarea unui control încrucișat la contractantul SC C. SRL.

În urma controlului efectuat, AJFP Satu Mare a întocmit Procesul Verbal nr. x/14.11.2013 conform căruia contractantul SC C. SRL a subcontractat lucrările către prestatorul SC D. SRL.

Urmare a constatărilor înscrise în procesul-verbal, prin adresa nr. x/10.09.2013, organul de control a solicitat A.J.F.P. Timișoara un control încrucișat la SC D. SRL.

În urma controlului efectuat, A.J.F.P. Timișoara a întocmit Procesul Verbal nr. x/19.11.2013 potrivit căruia SC D. SRL a subcontractat la rândul ei o parte din lucrări către SC J. SRL și SC E. SRL.

Urmare a constatărilor înscrise în procesul-verbal nr. x/19.11.2013, organul de control a solicitat A.J.F.P. Satu Mare, prin adresa nr. x/12.12.2013, un control încrucișat la SC J. SRL.

În urma efectuării controalelor încrucișate, s-a constatat că lucrările aferente contractului de execuție de lucrări nr. x/22.07.2011 au fost efectuate de subcontractanții SC D. SRL, SC J. SRL și SC E. SRL.

Intimata pârâtă reține faptul că, în contractul de execuție de lucrări nr. x/22.07.2011 se prevede: art. 22.1 "(...) cocontractantul nu a declarat subcontractanți în oferta depusă (...)" art. 22 alin. (2) "(...) lucrările nu vor putea fi subcontractate dacă subcontractanții nu au fost declarați în procedura de achiziție publică ce a stat la baza atribuirii lucrărilor și încheierii contractului de execuție" art. 12.2 "(...) decontarea lucrărilor (...) se va realiza (...) în baza situațiilor de lucrări real executate (...)" art. 18.3 "(...) lucrările executate trebuie să fie dovedite ca atare printr-o situație de lucrări (...), întocmită astfel încât să asigure o verificare rapidă și sigură a lor (...)". Față de aceste prevederi, se constată că ofertantul câștigător nu a respectat prevederile contractuale cu privire la subcontractanți.

Prin măsura nr. 2 din Dispoziția obligatorie nr. CV 7117/02.04.2014 s-a dispus ca reclamanta să restituie la bugetul de stat suma de 100.969,08 RON, reprezentând subvenții solicitate și stabilite de inspecția economico-financiară ca încasate necuvenit pentru lucrările de întreținere și reparații pe categorii de bunuri cu finanțare de la bugetul de stat pentru lucrarea "Consolidare terasament km. 347+100 - 347+250 situat între stațiile Balota - Valea Albă, linia CF x Videle-Orșova" și să vireze la bugetul de stat suma de 25.323,04 RON, reprezentând accesorii (majorări în sumă de 10.177,68 RON, penalități în sumă de 15.145,36 RON) calculate până la data de 28.02.2014.

Pentru execuția acestor lucrări I. Craiova în calitate de achizitor a încheiat contractul de execuție de lucrări nr. x/28.06.2012 cu SC B. SRL în calitate de contractant, la o valoare de 2.626.186,22 RON + TVA.

Pentru verificarea derulării contractului, organul de control a solicitat A.J.F.P. Brașov, potrivit adresei nr. x/10.09.2013, efectuarea unui control încrucișat la contractantul SC B. SRL.

În urma controlului efectuat, A.J.F.P. Brașov a întocmit Procesul Verbal nr. x/16.10.2013 conform căruia contractantul SC B. SRL a subcontractat lucrările către prestatorul SC F. SRL.

Potrivit contractului de executări lucrări nr. x/01.10.2012, SC B. SRL a subcontractat lucrările de executare foraje, către executantul SC G. SRL.

În urma controalelor încrucișate, s-a constatat faptul că lucrările aferente Contractului de execuție de lucrări nr. x/28.06.2012 au fost efectuate de subcontractanții SC F. SRL și SC G. SRL.

În Contractul de execuție de lucrări nr. x/28.06.2012 se prevede că: art. 22.1 "(...) contractantul nu a declarat subcontractanți în oferta depusă (...)" art. 22.2 alin. (2) "(...) lucrările nu vor putea fi subcontractate dacă subcontractanții nu au fost declarați în procedura de achiziție publică ce a stat la baza atribuirii lucrărilor și încheierii contractului de execuție" art. 12.2 "decontarea lucrărilor (...) se va realiza (...) în baza situațiilor de lucrări real executate (...)" art. 18.3 alin. (1) "(...) lucrările executate trebuie să fie dovedite ca atare printr-o situație de lucrări întocmită astfel încât să asigure o verificare rapidă și sigură a lor". Față de aceste prevederi, se constată că ofertantul câștigător nu a respectat prevederile contractuale cu privire la subcontractanți.

Prin măsura nr. 3 din Dispoziția obligatorie nr. CV 7117/02.04.2014 s-a dispus ca reclamanta să restituie la bugetul de stat suma totală de 476.351,40 RON reprezentând subvenții solicitate și stabilite de inspecția economico-financiară ca încasate necuvenit pentru lucrările de întreținere și reparații pe categorii de bunuri cu finanțare de la bugetul de stat pentru lucrarea "Revopsire la poduri metalice de cale ferată" și să vireze la bugetul de stat suma de 119.468,93 RON, reprezentând accesorii (majorări în sumă de 48.016,22 RON, penalități în sumă de 71.452,71 RON) calculate până la data de 28.02.2014.

Pentru execuția acestor lucrări reclamanta, în calitate de achizitor, a încheiat contractul de execuție de lucrări nr. x/16.07.2012 cu SC D. SRL în calitate de contractant, la o valoare de 660.000 RON + TVA.

Pentru verificarea derulării contractului de execuție de lucrări nr. x/16.07.2012, organul de control a solicitat A.J.F.P. Timișoara, potrivit adresei nr. x/10.09.2013, efectuarea unui control încrucișat la contractantul SC D. SRL.

În urma controlului efectuat, A.J.F.P. Timișoara a întocmit Procesul Verbal nr. x/19.11.2013 conform căruia, pentru execuția și finalizarea contractului de execuție de lucrări nr. x/16.07.2012, SC D. SRL a subcontractat executarea serviciilor către SC E. SRL Lucrările aferente Contractului de execuție de lucrări nr. x/16.07.2012 au fost efectuate de subcontractantul SC E. SRL.

Contractul de execuție de lucrări nr. x/16.07.2012 prevede că: art. 22.1 "(...) contractantul nu a declarat subcontractanți în oferta depusă art. 22.2 alin. (2) "(...) lucrările nu vor putea fi subcontractate dacă subcontractanții nu au fost declarați în procedura de achiziție publică ce a stat la baza atribuirii lucrărilor și încheierii contractului de execuție" art. 12.2 " decontarea lucrărilor (...) se va realiza (...) în baza situațiilor de lucrări real executate (...)" art. 18.3 alin. (1) "(...) lucrările executate trebuie să fie dovedite ca atare printr-o situație de lucrări întocmită astfel încât să asigure o verificare rapidă și sigură a lor". Față de aceste prevederi, se constată că ofertantul câștigător nu a respectat prevederile contractuale.

În urma efectuării controalelor încrucișate, s-a stabilit că pentru suma de 476.351,40 RON inclusiv TVA înscrisă în situațiile de plată, ofertantul câștigător nu a prezentat documente justificative. La efectuarea plăților aferente Contractului de execuție de lucrări nr. x/16.07.2012 trebuiau avute în vedere doar lucrările/materialele pentru care existau documente justificative.

Prin măsura nr. 4 din Dispoziția obligatorie nr. CV 7117/02.04.2014 s-a stabilit că reclamanta să restituie la bugetul de stat suma totală de 31.538,95 RON, reprezentând subvenții solicitate și stabilite de inspecția economico-financiară ca încasate necuvenit pentru lucrările de întreținere și reparații pe categorii de bunuri cu finanțare de la bugetul de stat pentru lucrarea "Reparații curente rețele de cabluri ale instalațiilor SC B. pe raza secției CT 1 Craiova și să vireze la bugetul de stat suma de 8.830,85 RON, reprezentând accesorii (majorări în sumă de 4.100,01 RON, penalități în sumă de 4.730,84 RON) calculate până la data de 28.02.2014.

Pentru execuția acestor lucrări reclamanta, în calitate de beneficiar, a încheiat contractul de execuție de lucrări nr. x/12.07.2012 cu SC B. SRL în calitate de executant, la o valoare de 508.899,63 RON + TVA.

Potrivit adresei nr. x/10.09.2013, pentru verificarea derulării contractului de execuție de lucrări nr. x/12.07.2012, organul de control a solicitat A.J.F.P. Brașov efectuarea unui control încrucișat la contractantul SC B. SRL.

În urma controlului efectuat, A.J.F.P. Brașov a întocmit Procesul Verbal nr. x/16.10.2013 conform căruia contractantul SC B. SRL a subcontractat lucrările către prestatorul SC F. SRL.

În urma efectuării controalelor încrucișate, s-a constatat că lucrările aferente contractului de execuție de lucrări nr. x/12.07.2012 au fost efectuate de subcontractantul SC F. SRL.

Contractul de execuție de lucrări nr. x/12.07.2012 prevede că: art. 22.1 "executantul nu a declarat subcontractanți în oferta depusă (...)" art. 22.2 "(...) lucrările nu vor putea fi subcontractate dacă subcontractanții nu au fost declarați în procedura de achiziție publică ce a stat la baza atribuirii lucrării și încheierii contractului de execuție" art. 12.2 "decontarea lucrărilor (...) se va realiza (...) în baza situațiilor de lucrări real executate (...)" art. 18.3 alin. (1) "(...) lucrările executate trebuie să fie dovedite ca atare printr-o situație de lucrări, întocmită astfel încât să asigure o verificare rapidă și sigură a lor (...)".Față de aceste prevederi, se constată că ofertantul câștigător nu a respectat prevederile contractuale cu privire la subcontractanți.

Având în vedere rezultatele controalelor încrucișate cu privire la contractul de execuție de lucrări nr. x/12.07.2012, s-a constatat că pentru suma de 31.538,95 RON inclusiv TVA înscrisă în situațiile de plată, ofertantul câștigător nu a prezentat documente justificative. La efectuarea plăților aferente contractului de execuție de lucrări nr. x/12.07.2012 trebuiau avute în vedere doar lucrările/materialele pentru care existau documente justificative.

Prin măsura nr. 5 din Dispoziția obligatorie nr. CV 7117/02.04.2014 s-a stabilit ca reclamanta să restituie la bugetul de stat suma totală de 7.251,38 RON reprezentând subvenții solicitate și stabilite de inspecția economico-financiară ca încasate necuvenit pentru lucrările de întreținere și reparații pe categorii de bunuri cu finanțare de la bugetul de stat pentru lucrarea "Reparații curente la instalațiile SC B. pe raza secției CT 4 Târgu Jiu și să vireze la bugetul de stat suma de 2.030,37 RON reprezentând accesorii (majorări în sumă de 942,67 RON, penalități în sumă de 1.087,70 RON) calculate până la data de 28.02.2014.

Pentru execuția acestor lucrări reclamanta, în calitate de beneficiar, a încheiat contractul de execuție de lucrări nr. x/12.07.2012 cu SC B. SRL în calitate de executant, la o valoare de 729.142,91 RON + TVA.

Potrivit adresei nr. x/10.09.2013, pentru verificarea derulării contractului de execuție de lucrări nr. x/12.07.2012, organul de control a solicitat A.J.F.P. Brașov efectuarea unui control încrucișat la contractantul SC B. SRL.

În urma controlului efectuat, A.J.F.P. Brașov a întocmit Procesul Verbal nr. x/16.10.2013 conform căruia contractantul SC B. SRL a subcontractat lucrările către prestatorul SC F. SRL.

Având în vedere rezultatele controalelor încrucișate, s-a constatat faptul că lucrările aferente contractului de execuție de lucrări nr. x/12.07.2012 au fost efectuate de subcontractantul SC F. SRL.

Contractul de execuție de lucrări nr. x/12.07.2012, prevede că: art. 22.1 "executantul nu a declarat subcontractanți în oferta depusă art. 22.2 "lucrările nu vor putea fi subcontractate dacă subcontractanții nu au fost declarați în procedura de achiziție publică ce a stat la baza atribuirii lucrării și încheierii contractului de execuție" art. 12.2 "decontarea lucrărilor (...) se va realiza (...) în baza situațiilor de lucrări real executate (...) " art. 18.3 alin. (1) "(...) lucrările executate trebuie să fie dovedite ca atare printr-o situație de lucrări, întocmită astfel încât să asigure o verificare rapidă și sigură a lor (...) ". Față de aceste prevederi, se constată că ofertantul câștigător nu a respectat prevederile contractuale cu privire la subcontractanți.

Având în vedere rezultatele controalelor încrucișate cu privire la contractul de execuție de lucrări nr. x/12.07.2012, organul de control a stabilit că pentru suma de 7.251,38 RON inclusiv TVA înscrisă în situațiile de plată, ofertantul câștigător nu a prezentat documente justificative. La efectuarea plăților aferente contractului trebuiau avute în vedere doar lucrările/materialele pentru care existau documente justificative.

Prin urmare, pentru toate cele 5 măsuri dispuse anterior, autoritatea pârâtă a avut în vedere subcontractarea neconformă clauzelor contractuale asumate de recurenta-reclamantă, în calitate de achizitor, pe de o parte, și executanții desemnați în urma procedurilor de atribuire derulate de către recurenta reclamantă.

O atare ipoteză nu poate fi contestată, fiind evidențiată, în mod lipsit de echivoc, obligația executantului de a declara eventualele subcontractări prin înseși ofertele de participare la procedură, căci în alte condiții executantul nu va putea subcontracta lucrările contractate (art. 22.2 din toate contractele de execuție vizate).

Apărarea, recurentei reclamante, potrivit căreia că nu avea cunoștință de subcontractările efectuate și, în orice caz, nu avea niciun mijloc de a verifica regularitatea contabilității contractanților ori a subcontractanților, a fost corect înlăturată de prima instanță, fiind de precizat faptul că recurenta-reclamantă avea obligația de a urmări executarea contractelor, având nominalizate, cu decizie, persoane responsabile pentru urmărirea executării lucrărilor, cantitativ și calitativ, confirmarea acestora prin situațiile de plată. Prin decizii ale directorului sucursalei au fost desemnate persoane responsabile pentru contractele de execuție de lucrări.

Cât privește temeiul care obliga recurenta reclamantă să verifice dacă lucrările au fost executate de contractanți sau de subcontractanți ai acestora, instanța de control judiciar subliniază faptul că un atare temei se regăsește, în primul rând în prevederile contractelor analizate (art. 22.2) dar și în cuprinsul raportului de inspecție și, în al doilea rând, o atare apărare ar conduce la concluzia că recurenta-reclamantă, după aprecierea sa, ar fi obligată să se conformeze devizelor înaintate de contractanții săi, fără niciun fel de verificare a conformității lucrărilor prezentate în aceste devize cu cele asumate contractual, concluzie ce nu poate fi primită.

În egală măsură, Înalta Curte constată că recurenta reclamantă nu a înțeles motivul pentru care inspectorii economico-financiari au dispus recuperarea sumelor menționate la pct. 1- 5 din Dispoziția obligatorie CV 7117/02.04.2014.

Astfel, inspecția economico-financiară nu a reținut că plățile ar fi nelegale pentru că nu ar fi fost executate lucrările la care se referă documentele justificative, ci faptul că pentru materialele și prestațiile prezentate în cuprinsul raportului de inspecție economico-financiară nu s-a putut face dovada achiziționării și punerii în operă de către executanți, iar cheltuielile cu manopera nu au putut fi justificate cu documente legal întocmite care să justifice efectuarea lucrărilor.

Deficiențele au fost constatate atât la agenții economici cu care reclamanta a avut încheiate contracte de execuție de lucrări, cât și la agenții economici-prestatori/executanți efectivi, cu care aceștia au avut subcontractate lucrările, parțial sau în totalitate, fără a fi declarați ca subcontractanți la depunerea ofertelor.

Organul de control a ținut cont de faptul că antreprenorii care au executat efectiv lucrările nu sunt ofertanții câștigători, astfel că antreprenorii (ofertanții câștigători) nu au respectat prevederile din contractele încheiate în ceea ce privește subcontractările în totalitate sau în parte a lucrărilor, iar reclamanta beneficiară nu trebuia să plătească ofertanții care nu au respectat în întregime prevederile asumate.

De aceea, expertizele tehnice de specialitate vizate de către recurenta reclamantă sunt lipsite de pertinență, întrucât ceea ce se reproșează recurentei reclamante este nerespectarea dispozițiilor art. 22.2 din contractele de execuție.

În fine, trebuie precizat faptul că prescripțiile impuse pe marginea subcontractării au o rațiune evidentă, din moment ce lucrările în discuție presupun specializarea și experiența similară a subcontractantului. De altfel, chiar recurenta-reclamantă a impus, prin fișa de date a achiziției pentru toate procedurile de atribuire, cerințe de calificare și experiență similară.

Prin măsura nr. 6 din Dispoziția obligatorie nr. CV 7117/02.04.2014 s-a dispus că reclamanta să restituie la bugetul de stat suma totală de 302.054,00 RON, reprezentând subvenții solicitate și stabilite de inspecția economico-financiară ca încasate necuvenit pentru lucrările de întreținere și reparații pe categorii de bunuri cu finanțare de la bugetul de stat pentru lucrarea "Reparație curentă a liniilor CF în vederea ridicării de restricții de viteză linia CF x Turceni -Dragotești km. 15 + 000 - 42+400 secția L4 Drobeta Turnu Severin" și să vireze la bugetul de stat suma de 84.575,12 RON, reprezentând accesorii (majorări în sumă de 39.267,02 RON, penalități în sumă de 45.308,10 RON) calculate până la data de 28.02.2014.

Pentru execuția acestor lucrări, reclamanta, în calitate de achizitor, a încheiat contractul de execuție de lucrări nr. x/19.06.2012 cu SC H. SRL în calitate de contractant, la o valoare de 1.134.996 RON + TVA.

Potrivit pct. 2.2 (Efective necesare. Condiții de calificare a personalului ce execută lucrarea) din Caietul de sarcini aferent contractului de execuție de lucrări nr. x/19.06.2012 "Formația minimă (...) pentru înlocuirea traverselor de beton pe linii cu prindere indirectă este de 6 meseriași cale (pe o bucată traversă)". Valoarea manoperei cuprinsă în listele cu consumurile de manoperă care au stat la baza situațiilor de plată acceptate de către achizitor a fost în sumă de 345.737 RON.

Pentru verificarea derulării contractului de execuție de lucrări nr. x/19.06.2012, organul de control, în baza datelor din situațiile de plată/lucrări emise de contractant și a verificărilor informațiilor existente pe site-ul mfinante.ro cu privire la cheltuielile cu salariile declarate de contractant, a efectuat un control documentar la contractantul SC H. SRL În urma controlului documentar, s-a întocmit Nota de constatare nr. x/27.09.2013 potrivit căreia, pentru lucrările de înlocuire traverse și material rulant executate în baza contractului nr. x/19.06.2012, SC H. SRL a înregistrat în evidența contabilă cheltuieli cu munca vie în valoare totală de 53.320 RON și cheltuieli cu utilajele închiriate, inclusiv combustibil, în valoare totală de 85.281 RON.

Organul de control a apreciat faptul că, valoarea cheltuielilor cu manopera ce putea fi înscrisă în situațiile de plată și în listele cuprinzând consumurile de manoperă aferente facturilor emise de SC H. SRL către I. Craiova nu putea fi decât cea realizată efectiv de aceasta, respectiv suma de 138.601 RON (53.320 RON + 85.281 RON), așa cum rezultă din documentele justificative care au stat la baza înregistrării în evidența contabilă a societății.

În acest context, organul de control a stabilit că pentru diferența în sumă totală de 302.054 RON inclusiv TVA, SC H. SRL nu a avut documente justificative.

Măsura dispusă de organele de control și sub acest aspect este la adăpost de critică, fiind evident că documentele justificative prezentate de SC H. SRL pentru plata sumei de 345.737 RON nu au corespondență în evidențele contabile ale acestei societăți, așa cum acestea au fost analizate de autoritatea pârâtă, din cuprinsul cărora rezultă că pentru lucrările de înlocuire traverse și material rulant executate în baza contractului nr. x/19.06.2012, SC H. SRL a înregistrat în evidența contabilă cheltuieli cu munca vie în valoare totală de 53.320 RON și cheltuieli cu utilajele închiriate, inclusiv combustibil, în valoare totală de 85.281 RON.

Față de aceste considerente, curtea constată că nu este incident în cauză nici motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., astfel că va respinge recursul ca fiind nefondat.

Respinge recursul formulat de I. Craiova împotriva Sentinței nr. 93 din 26 februarie 2016 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 noiembrie 2018.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-05-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2755/2021
Ședința publică din data de 11 mai 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.1. Obiectul litigiului dedus judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Ape
ÎCCJ 2020-03-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1513/2020
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată 1.1. Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 19 iulie 2016, pe ro
ÎCCJ 2021-01-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 16/2021
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
ÎCCJ 2021-06-15
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3633/2021
Ședința publică din data de 15 iunie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția
ÎCCJ 2018-05-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1793/2018
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția Contencios Administrativ și Fi
Sursă