ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6614/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6614/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul cererii deduse judecății
Prin cererea formulată la data de 09.10.2020 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. x/2020 reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL TRANSPORTURILOR INFRASTRUCTURII ȘI TELECOMUNICAȚIILOR - prin CNAIR, constatarea de urgență a stării de fapt ce ar putea să înceteze sau să se schimbe până la administrarea probelor științifice necesare.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
Hotărârea Judecătoriei Slatina, secția Civilă
Prin încheierea din 1387 din data de 14.10.2020 Judecătoria Slatina, secția Civilă a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL TRANSPORTURILOR INFRASTRUCTURII ȘI TELECOMUNICAȚIILOR - prin CNAIR, în favoarea Curții de Apel Craiova, reținând, în esență, incidența în cauză a dispozițiilor art. 360 alin. (1) teza finală din C. proc. civ., raportat la dosarul nr. x/2020 înregistrat inițial pe rolul Curții de Apel București, declinat ulterior la Curtea de Apel Craiova, prin încheierea din 22.09.2020.
Ca urmare a declinării competenței, dosarul a fost înregistrat la data de 16.10.2020 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția Contencios Adminstrativ și Fiscal sub un alt număr, respectiv nr. 1053/54/2020.
Hotărârea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal
Prin sentința nr. 222/2020 din data de 21 octombrie 2020 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a admis la rându-i excepția necompetenței materiale invocată din oficiu, și a declinat în favoarea Judecătoriei Slatina competența de soluționare a cauzei.
Pentru a pronunța această soluție Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a reținut, în esență că, în urma verificării Ecris de către instanță, a rezultat că dosarul de fond invocat de reclamanți nu a fost încă înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova, nefiind transmis de către Curtea de Apel București, iar acesta are ca obiect anulare H.G. și, ca atare, nu se poate stabili competența materială de a judeca în prima instanță, în baza tezei a doua a art. 360 alin. (1) C. proc. civ.
A apreciat instanța de contencios administrativ a Curții de Apel Craiova ca nu se află în situația unei prorogări de competență în condițiile mai sus arătate, astfel încât sunt incidente disp. tezei întâi a art. 360 alin. (1) C. proc. civ., iar competența de soluționare a cauzei în primă instanță aparține Judecătoriei Slatina.
A constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului, suspendând, totodată, judecarea cauzei până la soluționarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a conflictului negativ de competență.
Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.
Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul negativ de competență, conform art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente va stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:
Argumentele de fapt și de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauza de față, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe, îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, prin cererea formulată la data de 09.10.2020 și înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Slatina, reclamanții A. și B., au solicitat, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Telecomunicațiilor prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A.., constatarea de urgență a stării de fapt ce ar putea să înceteze sau să se schimbe până la administarea probelor științifice necesare.
În cadrul cererii de chemare în judecată, reclamanții au făcut vorbire de de faptul că există pe rol un dosar de fond " declinat de Curtea de Apel București" și, din cauza faptului că " nu a fost transferat de aproape 30 de zile", au considerat că există pericolul de întârziere, acesta fiind în esență, considerentele pentru care au introdus respectiva cerere de constatare de urgență a unei stări de fapt reglementată de dispozițiile art. 364 C. proc. civ.
Se reține astfel că problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă situației dedusă judecății, din perspectiva momentului la care cererea de constatare de urgență a unei stări de fapt a fost formulată, respectiv, dacă aceasta a fost formulată " înainte de judecată", sau " în timpul judecății", potrivit dispozițiilor art. 360 alin. (1) C. proc. civ., ce prevăd că " cererea de asigurare a dovezilor se va îndrepta, înainte de judecată, la judecătoria în circumscripția căreia se află martorul sau obiectul constatării, iar în timpul judecății, la instanța care judecă procesul în primă instanță.", la aceste dispoziții făcând trimitere dispozițiile art. 364 alin. (3) C. proc. civ. incidente în cauză.
Aceste dispoziții legale nu lasă nicio îndoială asupra faptului că, atunci când o parte interesată a formulat o cerere de " constatare de urgență a unei strări de fapt", iar la data formulării acestei cereri nu este începută o judecată între părți, în care procesul-verbal de constatare întocmit urmare a respectivei cereri, ar putea fi utilizat în litigiul principal, respectiva cerere intră în competența judecătoriei în circumscripția căreia se află obiectul constatării, iar în situația în care, la data formulării cererii " de constatare de urgență a unei strări de fapt", exista deja o acțiune ce viza fondul cauzei, competența aparține instanței care judecă acest litigiu în primă instanță.
Prin urmare, competența soluționării unei cereri reglementate de art. 364 alin. (1) C. proc. civ..diferă în funcție de momentul formulării acesteia, prin raportare la litigiul principal.
În ceea ce privește litigiul principal, studiindu-se actele și lucrările dosarelor ce s-au aflat pe rolul instanțelor aflate în conflict, precum și baza de date a acestor instanțe, precum și a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Înalta Curte de Casație și Justiție, în regulator de competență, constată că, încă din data de 17.08.2020, prin cererea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A. și B. au solicitat instanței:
suspendarea Hotărârilor de Guvern nr. 537/2019 în vigoare de la 30 iulie 2019 și fără număr Hotărâre pentru modificarea și completarea anexei 2 la Hotărârea Guvernului nr. 217/2019 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național "Drum expres Craiova-Pitești și legăturile la drumurile existente" tronsonul 2 aflate pe raza localităților Bârza, Piatra Olt Slătioara, Calea x, Balș, Bobicești, Găneasa, Milcov și Slatina din județul Olt până la judecarea în fond a litigiului;
în baza art. 5 alin. (1) din legea nr. 255/2010, admiterea contestației și anularea hotărârilor de guvern de stabilire a cuantumului despăgubirilor privind exproprierea suprafețelor de 10 mp inițial, iar ulterior de 510 mp, teren care reprezintă proprietatea exclusivă a reclamanților, situat în comuna Găneasa, sat Oltișoru, str, Caracal nr. 2, jud. Olt;
constatarea și stabilirea pe cale judecătorească a despăgubirilor definitive cuvenite acestora, anterior emiterii ultimei hotărâri de guvern, conform art. 20 din legea nr. 255/2010.
Astfel, se observă că, cererea privind " constatare de urgență a stării de fapt" solicitată de reclamanți, pe calea prevăzută de art. 364 C. proc. civ., are legătură cu valoarea despăgubirilor la care sunt îndreptățiți reclamanții în urma exproprierii, aceste despăgubiri făcând obiectul capătului 3 al dosarului de fond înregistrat la data de 17.08.2020, sub nr. x/2020, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, această instanță declinându-și ulterior competența în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 823 din 22 septembrie 2020.
Împrejurarea că dosarul de fond nr. x/2020 "nu a fost încă înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova, nefiind transmis de către Curtea de Apel București" nu determină competența judecătoriei (în speță Judecătoria Slatina) care ar fi fost competentă numai dacă cererea ar fi fost promovată " înainte de judecată".
Cum în prezenta cauză cererea formulată la data de 09.10.2020 și întemeiată pe dispozițiile art. 364 C. proc. civ. a fost promovată după înregistrarea dosarului ce vizează fondul litigiului, respectiv dosarul nr. x/2020, (înregistrat la data de 17.08.2020 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ), competența de soluționare aparține instanței " care judecă procesul în primă instanță", respectiv Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, în favoarea căreia Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și-a declinat competența, fiind incidente dispozițiile art. 360 alin. (1) teza finală C. proc. civ.
Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare în primă instanță a cererii formulate de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Telecomunicațiilor prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., având ca obiect " constatarea de urgență a unei stări de fapt", în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, competentă și "să judece procesul în primă instanță", având în vedere dispozițiile art. 360 alin. (1) teza finală C. proc. civ., la care fac trimitere dispozițiile art. 364 alin. (3) C. proc. civ. incidente în cauză, raportat la dosarul nr. x/2020, ce vizează fondul litigiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Telecomunicațiilor prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 decembrie 2020.