ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 01.07.2020

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3035/2020

HOTĂRÂRE
01.07.2020
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3035/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 1 iulie 2020

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 118 din 27 februarie 2020, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă a admis excepția necompetenței sale materiale procesuale și a declinat competența de soluționare a recursului declarat de C.N.A.I.R. S.A. prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj și a recursului incident formulat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 892 din 16 mai 2019, în favoarea secția a III-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Cluj.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 414 din 18 mai 2020, a admis excepția necompetenței funcționale a secției a III-a contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Cluj, a declinat competența de soluționare a recursului declarat de C.N.A.I.R. S.A. prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, în favoarea secției a II-a civilă din cadrul Curții de Apel Cluj, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit art. 53 alin. (1) și (1

1

) din Legea nr. 101/2016 forma în vigoare la data introducerii cererii " (1) Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind anularea sau nulitatea contractelor se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante, prin completuri specializate în achiziții publice. Procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către instanța civilă de drept comun în circumscripția căreia se află sediul autorității contractante".

Conform dispozițiilor art. 53 alin. (3) din Legea 101/2016 "Hotărârea poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ și fiscal a curții de apel, care judecă în complet specializat în achiziții publice. Recursul este soluționat de urgență și cu precădere, într-un termen ce nu va depăși 30 de zile de la data sesizării legale a instanței".

Atâta timp cât competența de soluționare a cauzei în primă în primă instanță a fost stabilită în favoarea instanței civile de drept comun, este logic ca și sistemul căilor de atac să fie stabilit tot conform dreptului comun, respectiv conform art. 94-97 din C. proc. civ.

Este adevărat că art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 continuă să prevadă formal faptul că recursul se judecă de secția de contencios administrativ a Curții de Apel. Este însă de natura evidenței faptul că acest lucru este o reminiscență a vechii reglementări, iar abrogarea expresă a acestui articol este o vădită omisiune a legiuitorului.

Un argument în plus este faptul că ulterior, s-a îndreptat omisiunea indicată, respectiv Legea nr. 101/2016 a modificată prin O.U.G. nr. 23/04.02.2020, prevăzându-se expres faptul că în situația prevăzută de art. 55 alin. (1)

1

, respectiv a litigiilor care privesc executarea contractelor administrative, hotărârea poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanța ierarhic superioară.

Pentru toate aceste considerente, se constată că în speță art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 a fost abrogat implicit prin stabilirea în favoarea instanței civile de drept comun a competenței de soluționare a litigiilor privind executarea contractelor de achiziție publică.

De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a și pronunțat, prin Decizia nr. 2476/10.05.2019 în dosarul nr. x/2018, în soluționarea unui conflict de competență între secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Cluj și secția a II - a civilă a aceleiași curți. Înalta Curte a stabilit că "în condițiile în care hotărârea recurată a fost pronunțată în primă instanță la Tribunalul Mixt Cluj în complet specializat în litigii cu profesioniști, instanța de control competentă să analizeze legalitatea și temeinicia acestei soluții este instanța ierarhic superioară corespunzătoare în complet specializat litigii cu profesioniști, respectiv secția a II-a civilă a Curții de Apel Cluj".

Astfel, Înalta Curte reține că pe fond, în primă instanță, cauza a fost soluționată de Tribunalul Mixt Cluj în complet specializat în materie de litigii cu profesioniști și nu în complet specializat în achiziții publice în cadrul secției de contencios administrativ și fiscal.

În condițiile în care hotărârea recurată a fost pronunțată în primă instanță la Tribunalul Mixt Cluj în complet specializat în litigii cu profesioniști, instanța de control competentă să analizeze legalitatea și temeinicia acestei soluții este instanța ierarhic superioară corespunzătoare în complet specializat litigii cu profesioniști, respectiv secția a II- civilă a Curții de Apel Cluj.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe recurentele C.N.A.I.R. prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj și A. S.R.L., în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 iulie 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-07-01
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3034/2020
Ședința publică din data de 1 iulie 2020 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 407 din 3 februarie 2020, Tribunalul București, secția a II-a de contenc
ÎCCJ 2018-04-16
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1495/2018
cepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu, în temeiul art. 53 din Legea nr. 101/2016 și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția de contencios administrativ, reținând că autoritatea
ÎCCJ 2018-09-21
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2938/2018
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 11 din 9 ianuarie 2018, Tribunalul Iași, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a admis exce
ÎCCJ 2021-04-23
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2716/2021
Ședința publică din data de 23 aprilie 2021 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3912 din 10 septembrie 2020, Tribunalul București, secția a I
ÎCCJ 2020-07-22
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3723/2020
Hotărârile care au generat conflictul de competență Învestit cu soluționarea cauzei, Tribunalul Specializat Cuj, a recalificat calea de atac exercitată în cauză ca fiind recurs iar, prin sentința nr. 20 din 24 februarie 2020, a admis excepț
Sursă