ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1495/2018

Deliberând, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 14.11.2016, sub număr de dosar x/2016, pe rolul Tribunalului Bihor, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. - în reorganizare a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, anularea în întregime a Actului administrativ nr. x/11.04.2016 emis de pârâtă, având ca obiect deblocarea garanției de bună execuție aferentă contractului x/05.11.2007, obligarea pârâtei la deblocarea sumelor reținute cu titlu de garanție de bună execuție, în cuantum de 63.039,62 RON, respective 681.822,69 RON, precum și la plata dobânzii legale aferente acestor sume ca urmare a întârzierii în îndeplinirea obligației de deblocare a garanției de bună execuție, calculată până la data plății efective.

Prin sentința nr. 682/CA din 16.03.2017, Tribunalul Bihor, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâtă și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Cluj.

Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 4106 din 11.07.2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu, în temeiul art. 53 din Legea nr. 101/2016 și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția de contencios administrativ, reținând că autoritatea contractantă este CNADNR.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2017.

Prin sentința civilă nr. 6033/20147 pronunțată în data de 17 octombrie 2017, Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive, invocată din oficiu, a declinat în favoarea Tribunalului Cluj, secția contencios administrativ și fiscal competența de soluționare a cererii privind pe reclamanta A. S.R.L. - în reorganizare cu sediul în Oradea, județ Bihor, și pe pârâta Compania de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, a constatat ivit conflict negativ de competență între Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Cluj, secția contencios administrativ și fiscal, a suspendat din oficiu judecata cauzei până la soluționarea conflictului negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, sesizată cu pronunțarea regulatorului de competență, judecând în conformitate cu dispozițiile art. 135 noul C. proc. civ. și analizând obiectul cauzei deduse judecății, precum și dispozițiile legale incidente în cauză, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele trei tribunale îl constituie problema instanței competente teritorial să soluționeze cauza, în raport de prevederile legale incidente în materie.

Conform art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor "Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante, prin complete specializate în achiziții publice."

Reclamantul S.C. A. S.R.L în reorganizarea a solicitat instanței să dispună anularea în întregime a actului administrativ nr. x/11.04.2016 emis de Direcția Regionala Drumuri Si Poduri Cluj, respectiv s-a cerut deblocarea garanției de buna execuție aferenta contractului x/05.11.2007 și a sumelor reținute cu acest titlu.

Această garanție de bună execuție a fost cerută la momentul încheierii Contractului de achiziție publică de lucrări nr. 2017/05.11.2007, încheiat între Asocierea A. S.R.L., B. S.A. și C. S.R.L. și autoritatea contractantă C.N.A.D.N.R. S.A. - Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj având ca obiect execuția obiectivului de investiții "Drum de centură în Municipiul Oradea - etapa a II-a Execuție lucrări drumuri și poduri; Proiectare detalii de execuție drumuri și poduri; Proiectare și execuție mutare și protejare instalații edilitare".

Este nerelevantă în materia contenciosului administrativ personalitatea juridică a instituției pârâte ci se impune a se avea în vedere capacitatea de drept administrativ. Or în speță solicitarea de deblocare a garanției a fost adresată Direcției Regională Drumuri și Poduri Cluj iar refuzul de deblocare a garanției este cuprins în adresa 9/26/11.04.2016 emisă de aceeași instituție publică. De asemenea, contractul inițial a fost încheiat de autoritatea locală nu de cea centrală.

Având în vedere că sediul autoritarii contractante DIRECȚIA REGIONALĂ DRUMURI ȘI PODURI CLUJ se află în Cluj Napoca, județ Cluj, în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 competent teritorial sa judece litigiul este Tribunalul Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal.

În consecință în temeiul art. 135 din C. proc. civ. (2010), Înalta Curte va soluționa conflictul de competență în sensul stabilirii competenței în favoarea Tribunalului Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal.

Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol precizează că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită înseși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.

În materia contestației la executare, se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) din același cod, ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.

Din dispozițiile art. 452 și urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.

Potrivit art. 453 din același cod, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator special și pârâta Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj în favoarea Tribunalului Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 aprilie 2018 .