ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 851/2015

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, la data de 16 ianuarie 2012 și precizată la 30 septembrie 2013, reclamanții O.A. și O.A. au chemat în judecată pe pârâții Municipiul București prin primar general și SC A.N. SA solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța aceștia să fie obligați la predarea imobilului teren de 328 mp situat în București, sector 1, sub sancțiunea aplicării de penalități până la îndeplinirea obligației, la desființarea în solidar a construcțiilor existente pe terenul susmenționat sub sancțiunea aplicării de penalități până la îndeplinirea obligației și la plata în solidar a sumei reprezentând lipsa de folosință pentru același teren pentru cei trei ani anterior formulării cererii de chemare în judecată.

Totodată, a solicitat, numai în contradictoriu cu SC A.N. SA rectificarea C.F. în sensul radierii din C.F. individuală nedefinitivă a construcțiilor C1 în suprafață de 94 mp și C2 în suprafață de 9 mp înscrise ca fiind în proprietatea lui SC A.N. SA. Prin sentința civilă nr. 458 din 15 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul București, s-a respins cererea în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București, prin primarul general ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții O.A. și O.A., în contradictoriu cu pârâta SC A.N.

SA, a fost obligată pârâta SC A.N. SA să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților terenul în suprafață de 328 mp situat în București, sector 1, a fost obligată pârâta SC A.N. SA la ridicarea construcțiilor ridicate pe terenul în suprafață de 328 mp situat în București, sector 1, identificate în raportul de expertiză întocmit de expert N.H. În rest, s-a respins acțiunea și a fost obligată pârâta SC A.N. SA la plata către reclamanți a sumei de 4.000 lei, cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că are calitate procesuală în cauză, în condițiile art. 480 și urm C. civ. posesorul neproprietar, respectiv persoana care exercită posesia asupra imobilului revendicat, fără a justifica un drept de proprietate asupra lui sau persoana care la rândul său invocă un titlu de proprietate, în ipoteza comparării de titluri.

Prin întâmpinare s-a invocat de către SC A.N. SA faptul că terenul ce face obiectul prezentului dosar a fost adus de către pârâtul Municipiul București, ca aport la capitalul social al SC A.N. SA. SC A.N. SA își fundamentează posesia pe intenția de a poseda pentru sine bunul ce afirmă că este adus ca aport la capitalul său social și nu pe o detenție precară a bunului proprietatea Municipiului București, chiar dacă face referire la faptul că bunul face parte din proprietatea privată a Municipiului București. Astfel, prin Actul adițional la actul Constitutiv al SC A.N. SA, autentificat de B.N.P., C.A. s-a stabilit în art. 2 că bunurile ce constituie aport în natură al Municipiului București, a căror proprietate se transferă prin prezentul act adițional, figurează în lista anexă 1, unde se regăsește și imobilul din litigiu.

De asemenea, art. 4 la actul adițional face vorbire și de transmiterea posesiei către SC A.N. SA. Ca atare, în acțiunea în revendicare, tribunalul a constatat că nu se afirmă nici de către reclamanți faptul că în prezent Municipiul București prin primarul general ar exercita posesia asupra terenului, astfel că tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât. În ceea ce privește capătul de cerere ce vizează desființarea lucrărilor aflate pe terenul proprietatea reclamanților, tribunalul a reținut că pârâta SC A.N. SA, invocă un drept de proprietate asupra terenului și asupra construcțiilor ridicate pe acesta, ceea ce îi conferă calitate procesuală pasivă excluzând pe cale de consecință, calitatea procesuală pasivă a Municipiului București, prin primarul general, care a transferat dreptul de proprietate asupra terenului și construcțiilor aflate pe acesta, prin participarea la constituirea societății pe acțiuni.

Pe fondul acțiunii, tribunalul a reținut că prin Decizia civilă nr. 59/A/2010 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, s-a admis apelul declarat împotriva sentinței civile 646/2006 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, s-a schimbat în tot sentința civilă apelată, în sensul că s-a anulat Dispoziția nr. 5268/2006 emisă de Municipiul București, prin primarul general și s-a dispus restituirea în natură a ternului în suprafață de 328 mp, situat în București, sector 1, identificat conform raportului de expertiză N.H. Prin Dispoziția nr. 13405/2010 a Municipiului București, dată în aplicarea Deciziei civile nr. 59/A/2010 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, s-a dispus restituirea în natură a terenului.

La data de 27 ianuarie 2011, s-a încheiat protocolul de predare preluare a terenului din București, sector 1, între A.F.I. și reclamanți. Instanța a reținut că reclamanții invocă drept titlu de proprietate Dispoziția nr. 13405/2010 a Municipiului București, dată în aplicarea Deciziei civile nr. 59A/2010 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, prin care s-a dispus restituirea în natură a terenului, în baza prevederilor Legii nr. 10/2001. Prevederile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 potrivit cărora decizia sau, după caz, dispoziția de aprobare a restituirii în natură a imobilului ce face dovada proprietății persoanei îndreptățite asupra acestuia, are forța probantă a unui înscris autentic și constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară.

Titlul invocat de pârâta SC A.N. SA este reprezentat de Actul adițional la actul constitutiv al SC A.N. SA, autentificat de B.N.P., C.A., în care s-a stabilit în art. II că bunurile ce constituie aport în natură al Municipiului București, a căror proprietate se transferă prin prezentul act adițional, figurează în lista anexă 1, unde se regăsește și imobilul din litigiu. Atât reclamanții cât și pârâții au invocat titluri de proprietate asupra imobilului, ce provin de la autori diferiți, iar prin constatarea faptului ca statul a preluat imobilul abuziv, în sensul art. 2 din Legea nr. 10/2001, rezulta că acesta a adus aport la capitalul social al societății pe acțiuni, un bun ce nu îi aparținea.

Tribunalul a reținut că acțiunea în revendicare, prin comparare de titluri, este izvorâtă din existenta a doua titluri perfect valabile, din care unul este preferabil celuilalt, datorita condițiilor de fond sau condițiilor de opozabilitate. Totodată a apreciat că, noțiunea de preluare abuzivă și buna credință la ridicarea de construcții pe terenul preluat abuziv, în condițiile în care Municipiul București este acționar al SC A.N. SA, se exclud reciproc. Așa fiind, în baza art. 494 alin. (2) C. proc. civ. a obligat-o pe pârâta SC A.N. SA la ridicarea construcțiilor ridicate pe terenul în suprafață de 328 mp situat în București, sector 1, identificate în raportul de expertiză întocmit de expert N.H.

A mai reținut că Municipiul București, deși cunoștea situația terenului, în sensul că acesta a fost adus ca aport la capitalul social al SC A.N. SA, și-a asumat calitatea de unitate deținătoare, deși potrivit art. 21 din Legea nr. 10/2001 imobilele - terenuri și construcții - preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, de o organizație cooperatistă sau de orice altă persoană juridică de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptățite, în natură, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare . Față de apărarea SC A.N.

SA, în sensul existentei unei servituți legale, tribunalul a reținut că nu s-a stabilit, în condițiile art. 29 alin. (3) din Legea Apelor nr. 107/1996, o servitute cu plata unor despăgubiri, în condițiile alin. (5) din același text normativ. Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții, care au solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul București și obligarea lui la predarea terenului și ridicarea construcțiilor în solidar cu pârâta SC A.N. SA. Totodată au solicitat radierea din Cartea Funciară individuală nedefinitivă a construcțiilor C 1 în suprafață de 94 mp și C 2 în suprafață de 9 mp, înscrise în proprietatea SC A.N. SA. Prin Decizia civilă nr. 12/A din 09 ianuarie 2015, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis apelul declarat de apelanții-reclamanți O.A.

și O.A., împotriva sentinței civile nr. 458 din 15 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 1313/3/2012, în contradictoriu cu intimații-pârâți Municipiul București prin primarul general și SC A.N. SA. A schimbat în parte sentința în sensul că a admis și capătul de cerere privind rectificarea tabulară. A dispus radierea din C.F. a O.C.P.I. sector 1, a menținut restul dispozițiilor sentinței. Curtea a constatat următoarele: Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată în calitate de pârât și cel ce poate fi obligat în raportul juridic dedus judecății. Cum just a reținut tribunalul, în cadrul acțiunii în revendicare poate avea calitatea de pârât cel care opune un titlu de proprietate reclamantului sau/și exercită posesia asupra imobilului.

La fel și în cazul cererii de ridicare de construcții, pentru nașterea unei astfel de obligații este necesar ca cel obligat să fie proprietarul sau cel puțin posesorul acestor construcții. În speță, imobilul situat în București, format din teren în suprafață de 481,45 mp, aferent S.D.A. Nord Zona D. cu numărul cadastral provizoriu, ce include terenul și construcțiile din litigiu, figurează înscris în anexa nr. 1 la actul adițional, la actul constitutiv la SC A.N. SA București autentificat din 9 noiembrie 2000 la B.N.P., C.A.B. Prin art. I și II din actul adițional la actul constitutiv al SC A.N. SA București, se menționează în mod expres aportul în natură al Municipiului București, constând în bunuri mobile și imobile din patrimoniul său privat, a căror proprietate se transferă prin actul adițional către SC A.N.

SA. Conform art. 65 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, în lipsă de stipulație contrară, bunurile constituie ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatriculării ei în registrul comerțului. În raport de dispozițiile exprese din actul adițional la actul constitutiv și dispozițiile legale susmenționate, Curtea reține că într-adevăr imobilele din litigiu au ieșit din domeniul privat al Municipiului București și au intrat în patrimoniul SC A.N. SA. În plus, deși nu mai era proprietarul imobilului din litigiu, just a reținut tribunalul, pârâtul Municipiul București a procedat la restituirea în natură a aceluiași imobil către reclamanți, astfel cum s-a dispus prin hotărâre judecătorească, respectiv Decizia civilă nr. 59 din 25 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, intrată în puterea lucrului judecat.

În consecință, just a reținut prima instanță că pârâtul Municipiul București este lipsit de calitate procesuală pasivă în cauză și a respins acțiunea în raport de acesta. Tribunalul a omis să soluționeze capătul de cerere privind rectificarea tabulară, deși la termenul din 30 septembrie 2013 când a stabilit limitele investirii sale, a reținut că reclamanții au solicitat radierea din C.F. a dreptului înscris în favoarea lui SC A.N. SA pentru construcțiile C1 și C2. Conform art. 34 pct. 3 din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă s-a constatat că nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea.

În speță, tribunalul a obligat pe pârâta SC A.N. SA la predarea terenului și ridicarea construcțiilor (inclusiv C1 și C2) către reclamanți, în urma operațiunii de comparare a titlurilor de proprietate ale celor după părți din proces și a acordării de preferabilitate titlului reclamanților. Pârâta SC A.N. SA nu a declarat apel în cauză, astfel încât obligațiile statornicite în sarcina SC A.N. SA, au intrat în puterea lucrului judecat. În consecință, Curtea a reținut că devin incidente dispozițiile art. 34 pct. 3 din Legea nr. 7/1996, care permit rectificarea înscrierilor din C.F., când nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris. Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții O.A.

și O.A. și pârâtul Municipiul București. Recurenții-reclamanți O.A. și O.A. au criticat decizia pentru nelegalitate, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. S-a susținut de către reclamanți că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 480-494 C. civ., ale Legii nr. 10/2001, Legii nr. 7/1996, Legii nr. 247/2005 și ale Legii nr. 69/1991, stabilind în mod eronat că pârâtul Municipiul București nu are calitate procesuală pasivă. În esență, s-a arătat că instanța trebuia să aibă în vedere că pârâtul, la momentul apariției Legii nr. 10/2001, avea calitate de unitate deținătoare a imobilului în litigiu care se afla în administrarea Municipiului București, pârât care exercita autoritatea administrativă și nu putea să-l transmită legal către SC A.N.

SA. Mai mult, instanța de fond a reținut reaua-credință în ridicarea construcțiilor de pe teren, atât în ceea privește pe SC A.N. SA, cât și pe Municipiul București, aceștia trebuind să fie obligați în solidar la demolarea construcțiilor. Așa fiind, Curtea de Apel trebuia să dea curs acestor considerente juridice și să admită acțiunea și față de celălalt pârât, în calitatea sa de autoritate administrativă, răspunzătoare situația juridică a imobilului retrocedat. În cererea sa de recurs pârâtul-recurent Municipiul București a arătat că, în mod greșit instanța de apel a admis apelul, în contradictoriu cu cele două intimate-pârâte, respectiv SC A.N. SA și P.M.B., de vreme ce aceasta din urmă nu deține terenul revendicat și în consecință nu poate avea nicio obligație în ceea ce privește cartea funciară.

S- a mai arătat de către pârât că în fața primei instanțe s-a statuat că nu are calitate procesuală pasivă în cadrul acțiunii în revendicare și, în consecință, nu poate avea această calitate nici în acțiunea în rectificare tabulară. Recursul reclamanților O.A. și O.A. este nefondat. Examinând susținerile reclamanților, Înalta Curte reține că acestea se subsumează dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., urmând să le analizeze din această perspectivă. Analizând actele și lucrările dosarului se reține că reclamanții au formulat o acțiune în revendicare imobiliară, cu un capăt accesoriu în rectificare tabulară și o acțiune de a face, în contradictoriu cu pârâții Municipiul București și SC A.N.

SA. Atât instanța de fond, cât și instanța de apel au statuat că pârâtul Municipiul București nu are calitate procesuală pasivă, deoarece nu deține terenul revendicat și în consecință nu poate fi obligat la restituirea acestuia către O.A. și O.A. Faptul că, la momentul apariției Legii nr. 10/2001 pârâtul avea calitate de unitate deținătoare a terenului care se afla în administrarea Municipiului București nu are relevanță din punct de vedere juridic, deoarece la data formulării acțiunii, nu numai că nu deținea în fapt imobilul, dar nu mai avea niciun titlu asupra acestuia. Aceasta înseamnă că, pentru a da efect acțiunii formulate în fața instanței de fond, este necesar ca reclamanții să se îndrepte împotriva celui care deține imobilul și invocă un drept asupra acestuia.

Or, în speță, aceasta este pârâta SC A.N. SA, care are calitate procesuală pasivă, atât în cadrul acțiunii în revendicare, cât și în obligația de face. Trebuie subliniat că formularea capetelor de cerere raportată la situația de fapt și de drept a imobilului determină stabilirea raportului juridic de drept substanțial între reclamanții O. și pârâta SC A.N. SA, astfel încât se relevă existența unei identități între persoana chemată în judecată în calitate de pârâtă și cea care poate fi obligată în raportul juridic dedus judecății, ceea ce a permis soluționarea litigiului, pe fond de către instanțele anterioare. Este nerelevantă din punct de vedere juridic susținerea că Municipiul București a transferat nelegal dreptul de proprietate sau un alt drept real către SC A.N.

SA, de vreme ce titlul acesteia din urmă nu a fost contestat și nu a fost desființat, fiind considerat valabil. În cadrul acțiunii în revendicare, dacă, atât reclamanții, cât și pârâta dețin titluri valabile, instanța va proceda la compararea de titluri, stabilind care este titlul mai bine caracterizat. Tribunalul București a statuat că titlul reclamanților este mai bine caracterizat, acțiunea în revendicare fiind admisă, aspect menținut în apel, astfel încât modalitatea de transfer a drepturilor reale de la Municipiul București către cealaltă pârâtă nu afectează soluția pronunțată. Admiterea capătului de cerere în revendicare a permis și admiterea cererii accesorii în rectificare tabulară, în cadrul căreia, în mod corect a constatat Curtea de Apel București că are calitate procesuală pasivă pârâta SC A.N.

SA, și făcând astfel aplicarea dispozițiilor art. 34 pct. 3 din Legea nr. 7/1996. În ceea ce privește demolarea construcțiilor, trebuie subliniat că numai pârâta care le deține în fapt și poate invoca un titlu asupra lor poate fi obligată în cadrul acțiunii în obligație de a face, nu o altă persoană juridică, adică unitatea administrativ-teritorială care a fost titulara dreptului de proprietate, anterior formulării litigiului dedus judecății. Este neîntemeiată susținerea reclamanților în ceea ce privește incidența dispozițiilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ., deoarece instanța de apel a motivat hotărârea, expunând argumentele de fapt și de drept care au stat la baza soluției pronunțate în cauză.

Recursul pârâtului Municipiul București este lipsit de interes. Examinând susținerile pârâtului, Înalta Curte reține că acestea se subsumează dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., urmând să le analizeze din această perspectivă. Una dintre condițiile formulării unei cereri în fața instanței de judecată, fie că aceasta are natura unei acțiuni sau a unei căi de atac este aceea a interesului, în sensul folosului practic, din punct de vedere al consecințelor juridice, pe care îl obține partea respectivă prin promovarea cererii. Astfel, din considerentele hotărârii pronunțate de Curtea de Apel București rezultă faptul că are calitate procesuală pasivă în acțiunea în rectificare tabulară numai SC A.N.

SA, specificându-se că acțiunea se admite în contradictoriu cu această din urmă pârâtă, nu și cu Municipiul București. Mai mult, chiar din dispozitivul deciziei rezultă că se dispune radierea din C.F. a O.C.P.I. sector 1, a dreptului de proprietate înscris în favoarea lui SC A.N. SA pentru construcțiile C1 și C2. Este adevărat că în dispozitivul deciziei este menționat și intimatul-pârât Municipiul București, însă acest lucru s-a întâmplat pentru că a fost parte în proces și a fost citat în calea de atac, însă constatarea privind lipsa calității procesuale pasive nu a făcut obiectul analizei în apel. Așa fiind, hotărârea pronunțată în apel păstrează dispozițiile instanței de fond în ceea ce-l privește pe pârât, astfel încât nu i se produce acestuia nicio vătămare procesuală, ceea ce înseamnă că recursul este lipsit de interes.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. urmează să respingă recursul reclamanților, ca nefondat, iar pe cel al pârâților ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții O.A. și O.A. împotriva Deciziei nr. 12/A din 09 ianuarie 2015 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de pârâtul Municipiul București prin primar general împotriva aceleiași decizii. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie 2015.