ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 452/2015

După deliberare, asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin

cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria sectorului 1

București la data de 14 august 2014, reclamanta SC O.M.V.P. SA, cu sediul în

București, sector 1, a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul C.C., cu

domiciliul în Drăgășani, județul Vâlcea, instanța să dispună obligarea acestuia

la plata sumei de 6.708 lei actualizată cu rata inflației la data plății, cu

cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat că, prin sentința

civilă nr. 327 din 16 aprilie 2010, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, reclamanta

a fost obligată la plata către pârât a unor compensații bănești, iar, ulterior,

prin Decizia nr. 1721/R/CM din 6 octombrie 2011, Curtea de Apel Pitești a admis

recursul reclamantei și a respins acțiunea formulată de pârât.

Pentru punerea în executare a titlului

executoriu, sentința civilă nr. 327 din 16 aprilie 2010, pronunțată de

Tribunalul Vâlcea, pârâtul s-a adresat B.EJ, B.F., Târgu Jiu, formându-se

Dosarul de executare nr. 332/E/2010, iar, în urma emiterii somației, reclamanta

a achitat suma de 3.467 lei.

Reclamanta a mai arătat că, deși a

efectuat plata, pârâtul nu a desistat executarea silită, astfel că, la data de

27 iulie 2010, s~a înființat poprirea asupra conturilor reclamantei în baza

aceluiași titlu executoriu.

În drept, au fost invocate dispozițiile

art. 404

1

și urm. C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 16441 din 6

octombrie 2014, Judecătoria sectorului 1 București a admis excepția

necompetențeî teritoriale și a declinat competența în favoarea Judecătoriei

Târgu Jiu,

Pentru a se pronunța astfel, instanța

a reținut că, în situația cererii de întoarcere a executării silite, potrivit

dispozițiilor art. 404

2

C. proc. civ., în toate cazurile în care se

desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită cel interesat are

dreptul la întoarcerea executării silite, prin restabilirea situației

anterioare.

Potrivit art. 404

2

C. proc.

civ., „în cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu

sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași

hotărâre și asupra restabilirii situației anterioare executării. Dacă instanța

care a desființat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului

și nu a luat măsura restabilirii situației anterioare executării, această

măsură se va putea dispune de instanța care rejudecă fondul. Dacă nu s-a dispus

restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. (1) și (2),

cel îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente potrivit

legii".

S-a mai reținut că prin Decizia nr. 5

din 12 martie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în

soluționarea recursului în interesul legii eu privire la interpretarea și

aplicarea dispozițiilor art. 404

2

alin. (3) C. proc. civ., referitor

ta instanța competentă să soluționeze cererea de întoarcere a executării

silite, s-a statuai că instanța judecătorească competentă potrivit legii să

soluționeze cererea de întoarcere a executării silite prin restabilirea

situației anterioare este instanța de executare, respectiv judecătoria.

Instanța a apreciat a fi incidente

dispozițiile art. 373 alin. (2) și (3) C. proc. civ., potrivit cărora „Instanța

de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea,

în afara cazurilor în care îegea dispune altfel".

În consecință, instanța de executare

este Judecătoria Târgu Jiu, în circumscripția căreia s-a efectuat executarea

titlului executoriu, iar competența pentru cererea de întoarcere executare

silită aparține Judecătoriei Târgu Jiu, cea care a încuviințat executarea

silită.

Prin sentința civilă nr. 7366 din 27

noiembrie 2014, Judecătoria Târgu Jiu a declinat competența de soluționare a

pricinii în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București și, constatând

intervenit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți

de Casație și Justiție.

Pentru a se pronunța astfel, instanța

a reținut că, potrivit art. 404

2

alin. (3) C. proc. civ., „dacă nu

s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. (1)

și (2), cei îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente

potrivit legii, iar competența soluționării cererilor având ca obiect

întoarcerea executării silite revine judecătoriei, potrivit Deciziei nr. 5 din

12 martie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în

soluționarea recursului în interesul legii cu privire la interpretarea și

aplicarea dispozițiilor art. 404, alin. (3) C. proc. civ.

Instanța competentă să soluționeze

cererea de întoarcere a executării silite prin restabilirea situației

anterioare este instanța de executare, or, conform art. 373 alin. (2) C. proc.

civ., instanța de executare este instanța în a cărei rază teritorială se

efectuează executarea.

Din actele depuse îa dosar rezultă că

executarea silită s-a efectuat după primirea somației, prin plata de către reclamantă,

cu sediul în municipiul București, sector 1, Judecătoria sectorului 1 București

fiind instanța de executare în raza căreia își are sediul reclamanta.

În legătură cu faptul că executarea

silită a fost încuviințată de Judecătoria Târgu Jiu s~a reținut că această

instanță avea competența să o încuviințeze, întrucât s-a solicitat

încuviințarea executării în toate formele, dar executarea silită s-a făcut

asupra sumelor de bani ale debitoarei, motiv pentru care instanța competentă

este cea de la sediul reclamantei debitoare.

Înalta Curte va reține inexistența

conflictului negativ de competență dintre Judecătoria Târgu-Jiu și Judecătoria

sectorului 1 București și va trimite dosarul spre soluționare Judecătoriei

Drăgășani, pentru următoarele considerente;

Obiectul litigiului dedus judecății

constă în întoarcerea executării silite dispuse în baza titlului executoriu,

sentința civilă nr. 327 din 16 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul Vâlcea și

restabilirea situației anterioare, prin obligarea pârâtului la restituirea

sumei de 6.708 lei, actualizată cu indicele de inflație, ca urmare a dublei

executări silite a aceluiași titlu executoriu efectuată în Dosarul de executare

nr. 332/E/2010 al B.B.J., B.F., atât prin executarea voluntară, cât și prin

înființarea popririi.

Dispozițiile art. 404

1

alin. (1) C. proc. civ. stipulează că: „In toate cazurile în care se

desființează titlui executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are

dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare

acesteia".

Potrivit prevederilor art. 404

2

alin. (1)-(3) C. proc. civ. ,,(1) în cazul în care instanța judecătorească a

desființai titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui

interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației

anterioare executării. (2) Dacă instanța care a desființat hotărârea executată

a dispus rejudecarea în fond a procesului și nu a luat măsura restabilirii

situației anterioare executării această măsură se va putea dispune de instanța

care rejudeeă fondul. (3) Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare

în condițiile alin. (1) și alin. (2), cel îndreptățit o va putea cere instanței

judecătorești competente potrivit legii".

Prin Decizia nr. 5 din 12 martie 2012

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în

interesul legii cu privire Ia interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 404

2

alin. (3) din C. proc. civ., publicată în M. Of. al României nr. 251 din 13

aprilie 2012, s-a statuat, în ceea ce privește competența materială, că

judecătoria este instanța competentă să judece cererea privind întoarcerea

executării silite.

S-a apreciat că, întrucât competența

de încuviințare a executării silite revine, potrivit art. 373 alin. (2) C.

proc. civ., judecătoriei, ea instanță de executare, rezultă că. în virtutea

principiului simetriei, competența de soluționare în primă instanță a cererii

de întoarcere a executării revine tot judecătoriei, ca instanță de executare, potrivii

art. 400 alin. (3) C. proc. civ.

Decizia mai sus menționată este

obligatorie conform dispozițiilor art. 330

7

C. proc. civ.

În aplicarea ipotezei prevăzute de

art. 404

2

alin. (3) C. proc. civ., persoana interesată poate

solicita resiabiiirea situației anterioare pe calea unui proces distinct.

Sediul materiei este cuprins în Cartea

a V-a „Despre executarea silită"', Secțiunea a VI-a „întoarcerea

executării", introdusă prin O.U.G. nr. 138/2000 pentru modificarea și

completarea Codului de procedură civilă, aprobată cu modificări și completări

prin Legea nr. 219/2005. Prin urmare, natura juridică a întoarcerii executării,

care reprezintă o refacere în sens invers a drumului parcurs de executarea

silită, cu repunerea părților în situația anterioară, determină și instanța

competentă să soluționeze cererea dedusă judecății, care este judecătoria, ca

instanță de executare, așa după cum reiese din dispozițiile art. 373 alin. (2)

C. proc. civ.

Cum întoarcerea executării silite a

fost apreciată ca fiind o contestație la executare specială prin care se

urmărește înlăturarea măsurilor prejudiciabiie efectuate în faza executării

silite, cum, potrivit deciziei în interesul legii de mai sus, competența

materială de soluționare a cererii de întoarcere a executării silite revine

judecătoriei, și cum în cazul de față se solicită într-un proces distinct

întoarcerea executării silite, competența teritorială aparține judecătoriei în

circumscripția căreia se va efectua executarea silită, potrivit dispozițiilor

art. 373 alin. (2) C. proc. civ., prin raportare ia datele concrete ale speței.

Titlul executoriu în baza căruia a

fost făcută executarea silită este reprezentat de sentința civilă nr. 327 din

16 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul Vâlcea. Pentru punerea în executare a acestui

titlu, pârâtul C.C. a sesizat B.E.J., B.F., care, la rândul său, s-a adresat

instanței de executare, respectiv Judecătoria Târgu Jiu.

În litigiu de față, Judecătoria

sectorului 1 București, instanța inițial învestită cu cererea de întoarcere a

executării silite, a dispus declinarea competenței de soluționare a pricinii în

favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, apreciind că instanța competentă este cea care

a încuviințat executarea silită în raport de dispozițiile art. 373 alin. (2 )

și (3) C. proc. civ.

La rândul său. Judecătoria Târgu Jiu a

apreciat că instanța competentă în situația de față este Judecătoria sectorului

1 București, întrucât executarea silită s-a tăcut prin plală de către

reclamantă, aceasta având sediul în București, sectorul 1, iar, potrivit art.

373 alin. (2) C. proc. civ., instanța de executare esic instanța în a cărei

rază teritorială se efectuează executarea.

În speță, deși instanțele aflate în

conflict s-au raportat la dispozițiile art. 373 alin. (2) C. proc. civ., în mod

greșit au considerat că instanța competentă să soluționeze cererea de

întoarcere a executării silite ar fi cea în favoarea căreia s-au desesizat.

Or, era, necesar ca aceste instanțe să

facă aplicarea normelor generale de drept în materie, respectiv ale art. 5 C.

proc. civ., care au în vedere instanța de la domiciliul pârâtului, dat fiind că

prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat obligarea pârâtului la

plata/restituirea unei sume de bani, ca urmare a dublei executări silite a

aceluiași titlu executoriu.

Potrivit cărții de identitate din

Dosarul nr. 37403/299/2014 al Judecătoriei sectorului 1 București, aliată la

fila 44, pârâtul din prezenta cauză, C.C., are domiciliul în Drăgășani, județul

Vâlcea.

Ca atare, instanța competentă

teritorial sa soluționeze cererea. reclamantei SC O.M.V. P. SA este Judecătoria

Drăgășani, în raza căreia își are domiciliul pârâtul (debitorul obligației de

plată a sumei solicitate prin cererea de chemare în judecată).

Întrucât niciuna dintre instanțele

aflate în conflict, care și-au declinat reciproc competența, nu este competentă

teritorial să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite, Înalta Curte

va constata inexistența conflictului negativ de competență și va înainta

dosarul spre soluționare Judecătoriei Drăgășani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată inexistența conflictului

negativ de competență între Judecătoria Târgu Jiu și Judecătoria sectorului 1

București.

Trimite dosarul spre soluționare

Judecătoriei Drăgășani.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

13 februarie 2015.