ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1661/2015

Asupra conflictului

negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată

înregistrată la Judecătoria Sectorului 1 București sub nr. 32977/299 din 13

august 2013, reclamanta SC O.M.V.P. SA, în contradictoriu cu pârâta B.E., a

solicitat întoarcerea executării silite în dosarul execuțional nr. 2030/2009 al

BEJ F.E. și obligarea pârâtei la restituirea sumei în cuantum de 23.264,00 lei,

actualizată ia data plății efective în raport cu indicele de inflație, cu

cheltuieli de judecată.

În drept, reclamanta

a invocat dispozițiile art 404

1

alin. (1) și art. 404

2

alin.

(3) C. proc. civ.

Judecătoria

sectorului 1 București, prin Sentința civilă nr. 24416 din 16 decembrie 2013,

și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Pitești.

Pentru a decide

astfel, Judecătoria sectorului 1 București a reținut că, din actele dosarului

pendinte ca și din cele aflate în dosarul execuțional nr. 2030/2009 al BEJ

F.E., reiese că instanța de executare este Judecătoria Pitești astfel că, în

absența altor dovezi în sens contrar, executarea silită solicitată a fost

efectiv efectuată în circumscripția Judecătoriei Pitești.

Judecătoria Pitești,

astfel învestită, prin Sentința nr. 11632 din 4 decembrie 2014, la rândul său,

și-a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei

sectorului 1 București și, constatând ivit conflictul de competență, 1-a

înaintat, spre soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a decide

astfel, Judecătoria Pitești a reținut că executarea silită s-a desfășurat prin

poprire asupra conturilor reclamantei deschise la R.B., cu sediul în București,

Sector 1, astfel că Judecătoria sector 1 București este competentă să judece

pricina, ca instanță în circumscripția căreia a avut loc executarea.

Înalta Curte va

stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești,

pentru considerentele care succed:

În speță, cererea

formulată de reclamanta-creditoare SC O.M.V.P. SA în contradictoriu cu

pârâta-debitoare B.E. are ca obiect întoarcerea executării silite ce s-a făcut

în baza Sentinței civile nr. 162/CM din 30 ianuarie 2009 pronunțată de

Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 3493/109/2008, prin care SC O.M.V.P. SA a fost

obligată la plata unor drepturi bănești decurgând din contractele colective de

muncă.

Ulterior executării

silite, sentința menționată a fost desființată, ca urmare a admiterii

recursului și respingerii acțiunii, prin Decizia nr. 970 din 10 mai 2012

pronunțată de Curtea de Apel Brașov.

Cererea

reclamantei-creditoare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 404

2

alin. (3) C. proc. civ. (din 1865).

Potrivit art. 404

1

C. proc. civ. (din 1865) "în toate cazurile în care se desființează titlul

executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la

întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia."

Art. 404

2

alin. (3) din același cod prevede că, dacă nu s-a dispus restabilirea situației

anterioare executării în condițiile alin. (1) și (2) ale art. 404

2

,

cel îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente potrivit

legii.

Instituția

întoarcerii executării este reglementată în Codul de procedură civilă (din

1865), Cartea a V-a "Despre executarea silită", cap. I

"Dispoziții generale", secțiunea a VI

1

-a "Întoarcerea

executării", ce constituie sediul materiei.

Prin art. 379

1

C. proc. civ. (din 1865), se prevede expres și imperativ că "în cazul în

care s-a desființat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în

baza acestuia sunt desființate de drept. Dispozițiile art. 404

1

-

404

3

sunt aplicabile".

Din însăși

reglementarea instituției întoarcerii executării, constând în repunerea

părților în situația anterioară, în cadrul executării silite, rezultă, fără

echivoc, că legiuitorul a avut în vedere ea acestei instituții juridice, ce

reprezintă de fapt o situație "simetric inversă executării săvârșite",

să îi fie incidente reglementările statuate în privința contestației ia

executare, această concluzie impunându-se în raport de dispozițiile art 404

1

alin. (1) C. proc. civ. (din 1865).

Or, întoarcerea

executării și repunerea părților în situația anterioară îl reprezintă obiectul

cererii de chemare în judecată cu care reclamanta-creditoare SC O.M.V.P. SA a

învestit instanța în pricina pendinte, textul invocat prevăzând posibilitatea

unei astfel de acțiuni "în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu".

În acest context,

este pe deplin aplicabilă Decizia nr. 5 din 12 martie 2012, pronunțată de

Înalta Curte de Casație și Justiție, în recursul în interesul legii, publicată

în M. Of., Partea I nr. 251 din 13.04.2012, prin care s-a stabilit că, în

interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 404

2

alin. (3) C.

proc. civ., instanța judecătorească, competentă, potrivit legii, să soluționeze

cererea de întoarcere a executării silite prin restabilirea situației

anterioare este instanța de executare, respectiv judecătoria, această decizie

fiind obligatorie pentru instanțe conform dispozițiilor art 330

7

alin. (4) C. proc. civ. (din 1865).

În ceea ce privește

stabilirea competenței teritoriale, aceasta urmează a se determina după

regulile aplicabile în materia executării silite, respectiv potrivit

prevederilor cuprinse la art. 373 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora

instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face

executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Întoarcerea

executării reprezintă, în fapt, o reluare a executării, însă în sens invers,

prin restabilirea situației anterioare executării săvârșite, ca urmare a

desființării ulterioare a titlului executoriu.

În speță, din actele

dosarului reiese că debitoarea SC O.M.V.P. SA (reclamanta-creditoare din

prezenta cauză) a fost executată silit (în baza titlului executor reprezentat

de Sentința civilă nr. 162/CM din 30 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul

Argeș în Dosarul nr. 3493/109/2008), de către executorul judecătoresc F.E. cu

sediul în Pitești, la cererea creditoarei B.E. (pârâta-debitoare din prezenta

cauză), domiciliată în Pitești, jud. Argeș.

Cererea de executare

silită a fost încuviințată de Judecătoria Pitești prin încheierea pronunțată în

Dosarul nr. 13489/280/2009, iar executarea silită s-a făcut prin poprire,

astfel cum reiese din Ordonanța de înființare a popririi emisă de executorul

judecătoresc F.E., cu sediul în Pitești, către R.B. - Agenția Argeș (Dosarul

nr. 32977/299/2013).

În raport de considerentele

expuse și de textele legale menționate, Înalta Curte va stabili în favoarea

Judecătoriei Pitești competența de soluționare a cererii formulată de

reclamanta-creditoare SC O.M.V.P. SA, în contradictoriu eu pârâta-debitoare

B.E., prin care se solicită întoarcerea executării, instanță în a cărei

circumscripție teritorială se află, de altfel și domiciliul pârâtei-debitoare

B.E.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 iunie 2015.

Procesat

de GGC - GV