ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra apelului de față, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 247 din 16 iulie 2014, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 485 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a admis acordul de recunoaștere a vinovăției intervenit între inculpatul P.R. și reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

În baza art. 336 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului P.R., avocat în cadrul Baroului Dolj, pedeapsa amenzii în sumă de 5000 RON, corespunzătoare unui număr de 200 de zile amendă, suma corespunzătoare unei zile de amendă fiind de 25 RON.

În baza art. 63 C. pen. a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de înlocuire a pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii și a obligat inculpatul P.R. la plata sumei de 30 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin ordonanța nr. 211/P/2014 din data de 13 iunie 2014 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul P.R., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 alin. (1) C. pen., iar la data de 23 iunie 2014 procurorul general al Parchetului Curții de Apel Craiova a avizat încheierea acordului de recunoaștere și a stabilit limitele acordului.

Ca situație de fapt, s-a reținut că în aceea că seara zilei de 6 decembrie 2013, în jurul orei 21:15, inculpatul P.R. a condus autoturismul marca D. cu număr de înmatriculare GJ-xxx pe drumurile publice de pe raza municipiului Motru, județul Gorj, având o alcoolemie de 1,30 g‰ la prima probă, respectiv 1,10 g‰ la a doua probă. Acesta a acceptat încadrarea juridică a faptei în dispozițiile art. 336 alin. (1) C. pen., precum și felul, cuantumul și modalitatea de executare a pedepsei stabilite, respectiv 200 de zile amendă, suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 25 RON, acesta urmând să execute astfel pedeapsa amenzii în cuantum de 5.000 RON.

Totodată, s-a reținut că potrivit acordului de recunoaștere încheiat la data de 25 iunie 2014 inculpatul P.R. a recunoscut fapta comisă și a acceptat încadrarea juridică a faptei în dispozițiile art. 336 alin. (1) C. pen., precum și felul, cuantumul și modalitatea de executare a pedepsei stabilite, respectiv 200 de zile amendă, suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 25 RON, acesta urmând să execute astfel pedeapsa amenzii în cuantum de 5.000 RON.

De asemenea, instanța de fond a apreciat că fapta comisă de inculpatul P.R. prezintă un grad de pericol social relativ ridicat, independent de distanța pe care inculpatul a afirmat că ar fi condus vehiculul, starea de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice fiind evident creată din primul moment al conducerii vehiculului în astfel de condiții.

Instanța a mai reținut, că chiar dacă dispozițiile art. 485 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., stabilesc că instanța nu poate crea pentru inculpat o situație mai grea decât cea asupra căreia s-a ajuns la un acord, atunci când admite acordul de recunoaștere, iar interpretarea per a contrario a dispozițiilor menționate conduce la concluzia că instanța poate crea inculpatului o situație mai ușoară, s-a apreciat că manifestarea de voință a inculpatului, conform căreia și-a exprimat acordul atât cu privire la felul și cuantumul pedepsei, dar și cu privire la forma de executare a acesteia, este una irevocabilă și că nu mai poate reveni asupra acesteia pentru că, în aceste condiții, nu ar mai fi întrunite cerințele art. 479 C. proc. pen., referitoare la obiectul acordului de recunoaștere a vinovăției.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul P.R. care a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate (cu privire la felul și cuantumul pedepsei) și pronunțarea unei noi hotărârii în temeiul prevederilor art. 485 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Examinând apelul, din prisma dispozițiilor art. 417 și urm. C. proc. pen, Înalta Curte îl apreciază ca nefondat, pentru următoarele considerente.

Sub aspectul stării de fapt, care a fost corect reținută - pornind de la conținutul materialului probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal - hotărârea instanței de fond nu comportă critici sub aspectul stării de fapt și a încadrării juridice a faptei, fiind justă soluția primei instanțe, respectiv admiterea acordului de recunoaștere a vinovăției și stabilirea pedepsei amenzii. Pentru a face o asemenea apreciere, instanța de control judiciar, consideră că din conținutul materialului probator administrat, rezultă că inculpatul se face vinovată de comiterea faptei penale, în modalitatea descrisă, iar încadrarea în drept este una corect stabilită.

Totodată soluțiile ce pot fi pronunțate de către instanță în cazul prezentării acordului de recunoaștere a vinovăției, sunt strict și limitativ prevăzute de lege, respectiv art. 485 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. permite pronunțarea unei soluții de admitere a acordului de recunoaștere a vinovăției (dacă sunt îndeplinite cerințele art. 480-482 C. proc. pen.), iar art. 485 alin. (2) C. proc. pen. permite pronunțarea unei soluții de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției (pentru cele două cazuri, respectiv neîndeplinirea condițiilor prev. de art. 480-482 C. proc. pen., sau pedeapsa prea blândă).

Se constată că instanța nu poate pronunța o altă soluție decât admiterea sau respingerea acordului, în condițiile stabilite între inculpat și procuror.

Analizând motivul de apel ce a fost precizat oral, respectiv înlăturarea pedepsei amenzii, urmează să fie examinate disp. art. 488 C. proc. pen.

Este adevărat că art. 488 alin. (2) C. proc. pen. arată că „împotriva sentinței prin care acordul de recunoaștere a fost admis, se poate declara apel numai cu privire la felul și cuantumul pedepsei ori la forma de executare a acesteia", însă soluția de admitere a apelului, întemeiată pe disp. art. 488 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. „(...)desființează sentința (...) numai cu privire la felul și cuantumul pedepsei (...)" poate fi dispusă doar „(...)procedând potrivit art. 485 alin. (1) lit. a), care se aplică în mod corespunzător".

Potrivit disp. art. 485 alin. (1) lit. a) C. proc. pen, instanța „(...)admite acordul de recunoaștere a vinovăției și dispune una dintre soluțiile prevăzute de art. 396 alin. (2)-(4), care nu poate crea pentru inculpat o situație mai grea decât cea asupra căreia s-a ajuns la un acord, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 480-482 (...)".

Iar din conținutul art. 482 C. proc. pen., rezultă că acordul de recunoaștere a vinovăției cuprinde „felul și cuantumul, precum și forma de executare a pedepsei (...) cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat".

Din interpretarea acestor dispoziții, rezultă că pedeapsa amenzii în sumă de 5000 RON, nu putea fi înlăturată nici de prima instanță, în raport de circumstanțele reale și personale de săvârșire a faptei care era ținută să pronunțe una dintre soluțiile prev. de art. 485 alin. (1) lit. a) sau b) C. proc. pen. și nici de către instanța de apel, care este ținută să pronunțe una dintre soluțiile prev. de art. 488 alin. (4) lit. a), b) sau c) C. proc. pen.

Așadar, prin prisma considerentelor mai sus expuse, apelul declarat de inculpatul P.R. împotriva sentinței penale nr. 247 din 16 iulie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, este nefondat, motiv pentru care, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a fi respins.

Pornind de la soluția ce urmează să fie pronunțată în cauză, onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 200 RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul P.R. împotriva sentinței penale nr. 247 din 16 iulie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care  suma de 200 RON, reprezentând onorariul al apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 11 noiembrie 2014.