ÎCCJ, Secția penală

Decizia nr. 295/A/2017

Deliberând asupra apelului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 119 din 10 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a dispus, în baza art. 336 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 375 C. proc. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 2 ani stabilit conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probațiune Dolj, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunțe, în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen. s-a impus inculpatului să execute următoarea obligație:

- să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de probațiune Dolj.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen. pe durata termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul Primăriei Municipiului Craiova o perioadă de 60 de zile.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a avut în vedere următoarele:

Prin Rechizitoriul cu nr. x/P/2017 din 23 martie 2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C. pen.

În fapt, s-a reținut că în noaptea de 21/22 ianuarie 2017, în jurul orei 01:00, inculpatul A. s-a deplasat cu autoturismul de la domiciliul său din mun. Craiova până la ... unde s-a întâlnit cu martorele B. și C. În timp ce se afla în localul respectiv inculpatul a consumat 2 - 3 pahare cu whisky amestecat cu băutură energizantă, după care, în jurul orei 02:30, împreună cu cele două martore au luat hotărârea de a se deplasa la Clubul ..., autoturismul menționat anterior fiind condus până la clubul respectiv de către martora B.

În timp ce se afla în bar, inculpatul A. a mai consumat 2 - 3 pahare cu whisky amestecat cu băutură energizantă, până în jurul orei 04:00 - 04:15, când a luat hotărârea de a părăsi locația respectivă.

În acest sens, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului pe care l-a condus de pe str. ... până pe str. ... unde, în jurul orei 04:35, a fost oprit de către organele de cercetare penală pentru control.

Fiind testat cu aparatul alcooltest s-a constatat că inculpatul A. avea o concentrație alcoolică în aerul expirat de 1,80 mg/l.

Ulterior, inculpatul a fost condus la Spitalul Județean de Urgență Craiova unde i-au fost recoltate două probe biologice de sânge pentru stabilirea alcoolemiei.

Potrivit concluziilor Buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei, eliberat de către I.M.L. Craiova, inculpatul A. avea în sânge o îmbibație alcoolică de 1,30 g‰ (probă recoltată la ora 04:59) și 1,15 g‰ (probă recoltată la ora 05:59).

Cu prilejul audierii inculpatul a recunoscut fapta reținută în sarcina sa.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C. pen.

Starea de fapt prezentată mai sus a fost confirmată cu declarațiile inculpatului, declarații de martori, proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, buletin de analiză toxicologică alcoolemie.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova la data de 27 martie 2017, sub nr. x/54/2017.

În conformitate cu dispozițiile art. 344 C.  proc. pen., s-a comunicat inculpatului copia certificată a rechizitoriului, comunicându-i-se totodată, că poate formula, în scris, cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

La data de 7 aprilie 2017 inculpatul a comunicat instanței faptul că nu înțelege să formuleze cereri sau să ridice excepții.

Având în vedere această situație, dar și faptul că judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, nu a ridicat excepții, prin încheierea din camera de consiliu din data de 11 aprilie 2017, în baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu Rechizitoriul nr. x/P/2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, privind pe inculpatul A. trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C. pen., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

Prin aceeași încheiere s-a dispus începerea judecății în cauza privindu-l pe inculpatul A.

La termenul din data de 26 aprilie 2017 instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 374 alin. (1) C. proc. pen., a dat citire actului de sesizare a instanței, iar apoi, în conformitate cu dispozițiile art. 374 alin. (2) C. proc. pen., i-a explicat inculpatului în ce constă învinuirea și i-a adus la cunoștință faptul că are dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i-se atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

În conformitate cu dispozițiile art. 374 alin. (4) C. proc. pen., instanța i-a pus în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, și i-a adus la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Inculpatul a declarat că solicită ca judecata să aibă loc în condițiile prevăzute de art. 374 alin. (4) C. proc. pen. și nu a solicitat termen în vederea administrării probei cu înscrisuri.

Instanța, constatând că acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiunea pe viață și că inculpatul a recunoscut fapta comisă în totalitate, a admis cererea formulată de inculpat, privind judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate prevăzută de art. 375 C. pen.

Analizând actele și lucrările de la dosarul cauzei, Curtea a constatat următoarele:

În noaptea de 21/22 ianuarie 2017, în jurul orei 04.35 inculpatul A. a condus autoturismul având o alcoolemie de 1,30 g‰.

Starea de fapt descrisă succint mai sus realizează elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C. pen. și este dovedită cu declarațiile inculpatului, declarații de martori, Proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din 22 ianuarie 2017, testul Drager alcooltest, Buletin de analiză toxicologică.

Având în vedere cele expuse mai sus, instanța de fond constatând, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen. și a fost săvârșită cu vinovăție de inculpatul A., a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa de 8 luni închisoare.

La stabilirea pedepsei aplicate inculpatului și a cuantumului acesteia instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 74 alin. (1) și (2) C. pen. precum și faptul că potrivit dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1) C. proc. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege se reduc cu o treime.

Instanța a ținut seama de pericolul social concret al faptei comise, reflectat de limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor pentru infracțiunea săvârșită (de la 1 an la 5 ani închisoare) și de gradul de alcoolemie pe care inculpatul l-a prezentat la ora 04:59, respectiv 1,30 g‰.

Alcoolemia pe care inculpatul a prezentat-o cu ocazia examinării primei probe biologice recoltate, imediat după ce a fost surprins de organele de poliție conducând autoturismul pe drumurile publice de pe raza municipiului Craiova - 04.59, este una suficient de mare și conferă faptei comise un grad de pericol social deosebit de ridicat care impune, în opinia instanței, aplicarea unei pedepse cu închisoarea, chiar dacă nu în regim de detenție. Pe de altă parte, rezultatul celor două probe demonstrează că aceasta era în scădere după surprinderea în trafic și prin urmare, în momentul în care a fost surprins în trafic alcoolemia era în creștere.

Chiar dacă s-ar admite, însă, că alcoolemia inculpatului era în creștere în momentul surprinderii în trafic, intervalul foarte mic de timp care s-a scurs între acest moment și momentul prelevării primei probe biologice - 24 de minute, precum și valoarea coeficientului mediu de eliminare a alcoolului din corp - 0,15%, nu au fost de natură să conducă instanța la concluzia că inculpatul avea în momentul surprinderii în trafic o alcoolemie inferioară celei constatate cu ocazia examinării primei probe biologice.

Împrejurarea că inculpatul a condus autoturismul o distanță foarte mică, este irelevantă sub aspectul pericolului creat prin fapta comisă pentru siguranța circulației pe drumurile publice. Riscul producerii unui accident de circulație la o astfel de alcoolemie este unul foarte mare indiferent de distanța parcursă, pentru că în astfel de situații erorile de conducere cresc, durata de reacție crește considerabil iar capacitatea de conducere scade. Conducerea unui autovehicul pe timp de noapte în condițiile consumului de alcool este, de asemenea, mai periculoasă decât în condiții normale.

De altfel, sub acest aspect, se impune precizarea că, deși inculpatul a susținut că vroia doar să parcheze autoturismul regulamentar, acest lucru putea să i-l ceară martorei B. în momentul în care aceasta l-a parcat neregulamentar.

Pentru toate aceste considerente instanța apreciat că în cauză, chiar dacă împrejurările care caracterizează persoana inculpatului sunt favorabile acestuia, nu pot fi aplicate nici dispozițiile art. 80 C. pen. și nici dispozițiile art. 83 C. pen.

Ținând seama de datele care caracterizează persoana inculpatului, respectiv faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut și regretat fapta comisă, s-a prezentat în fața organelor judiciare ori de câte ori a fost chemat și este integrat socioprofesional fiind absolvent de studii superioare, în prezent avocat stagiar în cadrul Baroului Dolj, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea acesteia, motiv pentru care, în baza art. 91 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 2 ani, stabilit conform art. 92 C. pen.

Împotriva Sentinței penale nr. 119 din 10 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a formulat apel inculpatul A. solicitând admiterea acestuia și pronunțarea unei soluții, în principal, de renunțare a aplicării pedepsei, iar în subsidiar, de amânare a aplicării pedepsei.

În motivele de apel a susținut, în esență, că infracțiunea săvârșită prezintă o gravitate redusă, iar natura și întinderea urmărilor produse sunt aproape inexistente având în vedere distanța mică de aproximativ 50 m pe care a condus, fără niciun eveniment rutier, ora la care a fost săvârșită infracțiunea, viteza redusă de deplasare, concluziile examenului clinic, concluziile buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei.

De asemenea, a prezentat date referitoare la persoana inculpatului, avocat stagiar în Baroul Dolj, atitudinea și conduita inculpatului avută anterior săvârșirii infracțiunii, eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii și posibilitățile acestuia reale de îndreptare. A arătat că inculpatul A. nu este o persoană cu profil psihologic al unui infractor, ci o persoană absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității din Craiova care a promovat examenul de primire în profesia de avocat dintr-un număr de 264 de candidați și numai 25 admiși. De asemenea, a arătat și faptul că inculpatul provine dintr-o familie foarte bine conturată din punct de vedere intelectual și apreciată atât în mediul familial, cât și din mediul în care își desfășoară activitatea, dovadă în acest sens fiind actele în circumstanțiere depuse la dosar atât în faza de urmărire penală, dar și în fața instanței de judecată, printre acestea fiind și o caracterizare a inculpatului de către decanul Baroului Dolj.

În consecință, a considerat că sunt îndeplinite condițiile pentru a pronunța o soluție de renunțare la aplicarea pedepsei, iar în subsidiar, în măsura în care se va considera că se impune supravegherea conduitei inculpatului pentru o perioadă determinată, să se dispună amânarea aplicării pedepsei.

Analizând sentința apelată, în raport cu conținutul actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Criticile formulate de apelantul inculpat A. privesc doar modalitatea de individualizare a pedepsei aplicate de instanța de fond.

Potrivit art. 336 alin. (1) C. pen. "Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă."

Înalta Curte reamintește că infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului este o infracțiune de pericol menită să asigure siguranța circulației pe drumurile publice.

În ceea ce privește individualizarea legală, în raport de infracțiunea reținută în sarcina inculpatului A. se constată că acestuia i se poate aplica, în mod legal, o pedeapsă cuprinsă între 8 luni și 3 ani și 4 luni închisoare sau amenda.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului evaluate după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii (gradul de alcoolemie foarte mare - 1,30 g‰ alcool pur în sânge); starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (respectiv siguranța traficului rutier); natura și gravitatea rezultatului produs; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului (fără antecedente penale, nu a mai fost niciodată sancționat pentru conducere sub influența alcoolului sau pentru vreo abatere rutieră gravă); conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal (a recunoscut săvârșirea faptei); nivelul de educație (studii superioare), vârsta (24 de ani), ocupația (avocat stagiar în Baroul Dolj), starea de sănătate, situația familială și socială (este o persoană instruită, integrată și apreciată în societate, așa cum rezultă din caracterizările depuse la dosarul cauzei).

Astfel, prin reținerea dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., s-a acordat eficiență atitudinii de recunoaștere a faptei și s-a considerat că o pedeapsă de 8 luni închisoare este de natură să constituie un mijloc suficient de constrângere, precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, această pedeapsă răspunzând în mod eficient dublului scop de prevenire și sancționare, contribuind în egală măsură la reeducarea și atenționarea reală a inculpatului.

Examinând apelul formulat de către inculpatul A., Înalta Curte constată că acesta este întemeiat urmând a dispune amânarea aplicării pedepsei.

Înalta Curte arată că noua reglementare procesual penală a creat o plajă variată a modalităților de individualizare judiciară a executării pedepselor, reglementând astfel renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Astfel, în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, Înalta Curte subliniază că aceasta se dispune raportat la scopul executării pedepsei, așa cum este acesta stabilit prin dispozițiile art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, respectiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială și față de muncă, în vederea reintegrării în societate a deținuților sau persoanelor internate.

Apelantul a solicitat în principal pronunțarea unei soluții de renunțare la aplicarea pedepsei conform art. 80 C. pen., iar în subsidiar, amânarea aplicării pedepsei.

Instanța constată că aprecierile inculpatului referitoare la situația sa personală anterioară comiterii faptelor, lipsa antecedentelor penale, posibilitățile de îndreptare, nu pot conduce la reținerea dispozițiilor art. 80 și art. 81 C. pen. privind renunțarea aplicării pedepsei, Înalta Curte reținând alcoolemia foarte ridicată, care înlătură incidența acestei modalități de individualizare.

Înalta Curte are în vedere și dispozițiile care reglementează cele două instituții, respectiv renunțarea la aplicarea pedepsei și amânarea aplicării pedepsei și diferențele dintre acestea, care conduc la renunțarea la aplicarea pedepsei doar dacă infracțiunea săvârșită prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura și întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul și împrejurările în care a fost comisă, motivul și scopul urmărit. Pentru a se putea dispune renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei pericolul social al infracțiunii reținute trebuie să fie unul scăzut, iar reintegrarea socială a infractorului este condiționată de evaluarea conduitei acestuia pe parcursul procesului penal și de atitudinea față de actul de justiție.

Înalta Curte reamintește că deși infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen. este o infracțiune de pericol, concentrația mare de alcool din sângele inculpatului (1,30 g‰ alcool pur în sânge), conducerea autoturismului pe drumurile publice în interiorul unui oraș, respectiv municipiul Craiova, sunt argumente care exclud incidența renunțării la aplicarea pedepsei, dat fiind gradul de periculozitate socială a faptei comise.

Însă, având în vedere faptul că inculpatul a condus autoturismul pe o distanță scurtă în scopul parcării regulamentare a acestuia, ora la care a fost săvârșită infracțiunea (oră la care traficul rutier este unul redus), concluziile examenului clinic efectuat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova (medicul a constat că inculpatul are o ținută ordonată, atitudine adecvată, comportament liniștit, comunicare verbală coerentă, este orientat și nu are tulburări de echilibru), precum și faptul că, din datele speței nu rezultă că inculpatul (care nu este cunoscut cu antecedente penale) este o persoană cu potențial criminogen sau că acesta are o atitudine necorespunzătoare față de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială și față de muncă, ci această faptă pare, mai degrabă, raportat la datele speței, un incident izolat în conduita inculpatului, Înalta Curte constată că se justifică schimbarea modalității de executare stabilită de prima instanță.

Drept urmare, Înalta Curte, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. va admite apelul declarat de inculpatul A. împotriva Sentinței penale nr. 119 din 10 mai 2017 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, numai în ceea ce privește modalitatea de individualizare a pedepsei, va desființa sentința apelată sub aspectul arătat și rejudecând cauza în fond va dispune amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere de 2 ani stabilit de art. 84 C. pen.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probațiune Dolj, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunțe, în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 85 alin. (2) C. pen. va impune inculpatului să execute următoarea obligație:

- să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de probațiune Dolj.

În baza art. 85 alin. (2) C. pen. pe durata termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul Primăriei Municipiului Craiova o perioadă de 60 de zile.

Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 89 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de inculpatul A. împotriva Sentinței penale nr. 119 din 10 mai 2017 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, numai în ceea ce privește modalitatea de individualizare a pedepsei.

Desființează sentința apelată sub aspectul arătat.

Reține cauza spre rejudecare și în fond:

În baza art. 83 C. pen. dispune amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere de 2 ani stabilit conform art. 84 C. pen.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probațiune Dolj, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunțe, în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 85 alin. (2) C. pen. impune inculpatului să execute următoarea obligație:

- să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de probațiune Dolj.

În baza art. 85 alin. (2) C. pen. pe durata termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul Primăriei Municipiului Craiova o perioadă de 60 de zile.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 89 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 septembrie 2017.

Procesat de GGC - N