ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2100/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2100/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
ÎNALTA CURTE DE C.A.S.AȚIE ȘI JUSTIȚIE
Asupra recursului de
față:
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,
contestatoarea SC A.P. SRL a chemat în judecată pe intimata A.V.A.S. București
solicitând pe calea contestației la executare anularea actelor de executare silită
pentru suma de 2.043 lei, susținând că suma este nedatorată.
Curtea de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin încheierea
din 14 mai 2007 a scos cauza din rol și a trimis-o secției comerciale.
Curtea de Apel
București, secția a V-a comercială, prin sentința nr. 189 din 12 octombrie 2007
a respins excepțiile tardivității formulării contestației la executare și
prescripției dreptului la acțiune ca neîntemeiate, a admis contestația la
executare formulată de contestatoarea SC A.P. SRL Hunedoara, în contradictoriu
cu intimata A.V.A.S. București și chemații în garanție C.N.A.S. București și C.A.S.
Hunedoara - Deva și a anulat executarea silită pornită de A.V.A.S. împotriva
contestatoarei pentru creanța de 2.043,00 lei preluată de la C.A.S. Hunedoara
în baza Protocolului din 25 februarie 2004.
Prin aceeași sentință
a fost anulată cererea de chemare în garanție formulată de A.V.A.S. București
împotriva C.N.A.S. București și C.A.S. Hunedoara.
S-a reținut în
argumentarea acestei soluții că excepția prescripției dreptului la acțiune în
raport de dispozițiile art. 49 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/1998, excepția
prematurității acțiunii față de dispozițiile art. 46 alin. (1) din același act
normativ și excepția tardivității formulării contestației sunt neîntemeiate.
Pe fondul cauzei s-a
reținut că A.V.A.S. prin ordinul din 13 iunie 2006 a ordonat înființarea
popririi asupra sumelor existente în conturile debitoarei până la concurența
sumei de 2.043 lei debit preluat de fostul A.V.A.S. de la C.A.S. Hunedoara prin
protocolul din 25 februarie 2004; că A.V.A.S. a afișat somația colectivă pentru
plată din 4 martie 2004, în care figurează și contestatoarea SC A.P. SRL la C.A.S.
Hunedoara, dar s-a constatat inexistența unui titlu executoriu pentru lipsa
datelor de identificare ale SC A.P. SRL atât din înștiințarea de plată, cât și din
somația colectivă de plată.
În consecință, Curtea
de Apel București a admis contestația la executare, a anulat executarea silită
pornită de A.V.A.S. și cererea de chemare în garanție formulată de A.V.A.S. în
temeiul art. 133 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva menționatei
hotărâri intimata A.V.A.S. a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 și 304
1
C. proc. civ. criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie
admiterea recursului, modificarea sentinței și respingerea contestației la
executare ca neîntemeiată.
- În motivarea
recursului său recurenta, reluând apărările formulate la fond a invocat greșita
soluționare de către instanța de fond a excepției lipsei procedurii prealabile
față de dispozițiile art. 46 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/1998 republicată,
întrucât contestatoarea nu a făcut dovada că anterior promovării contestației
i-ar fi comunicat cererea și actele pe care și-a întemeiat contestația.
- În opinia
recurentei, contestatoarea putea formula contestație în termen de 15 zile de la
data la care s-a emis somația, termen stipulat în art. 401 alin. (1) lit. c) C.
proc. civ. și pe care contestatoarea l-a depășit, motiv pentru care consideră
că instanța trebuia să respingă contestația ca tardiv formulată.
- Recurenta invocă de
asemenea soluționarea greșită de Curtea de Apel București și a excepției
prescripției dreptului material la acțiune conform art. 49 alin. (1) din O.U.G.
nr. 51/1998, republicată, întrucât termenul de prescripție pentru acțiunile
introduse împotriva A.V.A.S. se calculează de la momentul comunicării somației
colective de plată, respectiv de la 15 martie 2004 și că în raport de data
promovării contestației la executare (aprilie 2007), acțiunea promovată este
prescrisă, intervalul fiind mai mare de 6 luni.
Pe fondul cererii,
recurenta apreciază că în mod eronat instanța a anulat titlurile în raport de
situația de fapt avându-se în vedere că A.V.A.S.-ul a preluat creanța prin
protocolul din 25 februarie 2004, ce a fost consolidată în dolari SUA, de la C.A.S.
Hunedoara, cu respectarea dispozițiilor legale, că executarea silită a fost
continuată de A.V.A.S. prin comunicarea somației colective de plată C.A.S.
Hunedoara pentru debitorii ce figurau în evidențele fostei A.V.A.B.,
transferați la C.A.S. Hunedoara prin protocolul menționat; că debitoarea SC
A.P. SRL nu a achitat debitul, iar A.V.A.S.-ul a ordonat înființarea popririi
prin ordinul din 13 iunie 2006.
Recurenta a solicitat
admiterea cererilor de chemare în garanție formulate în cauză.
Prin întâmpinarea
depusă la dosar, SC A.P. SRL Hunedoara a cerut respingerea recursului ca
nefondat.
Recursul intimatei A.V.A.S.
București este nefondat.
Din examinarea
actelor și lucrărilor dosarului rezultă că în mod întemeiat instanța de fond a
respins excepția lipsei procedurii prealabile, excepția tardivității formulării
contestației și pe cea a prescripției dreptului la acțiune, reiterate de
recurentă.
Cât privește excepția
lipsei procedurii prealabile prevăzute de art. 46 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/1998,
republicată, se constată că, așa cum a reținut și prima instanță față de
situația de fapt prin promovarea contestației și formularea apărărilor, scopul
urmărit de legiuitor a fost atins.
Referitor la excepția
tardivității formulării contestației se constată că aceasta a fost respinsă de
instanța de fond cu aplicarea corectă a dispozițiilor art. 401 alin. (1)
1
C. proc. civ., potrivit cărora contestația privind lămurirea înțelesului,
întinderii și aplicării titlului executoriu se poate face oricând în termenul
de prescripție a dreptului de a cere executarea silită.
Potrivit art. 49 din O.U.G.
nr. 51/1998, termenul de prescripție pentru acțiunile introduse împotriva A.V.A.S.
este de 6 luni și curge de la data la care s-a cunoscut sau trebuia să cunoască
actul contestat dar nu mai mult de 12 luni de la data producerii faptului sau
încheierii actului, dacă legea nu prevede un termen mai scurt.
În cauză, față de
textul precizat nu se poate reține că termenul de 6 luni începe să curgă de la
data de 15 martie 2004 când a fost afișată somația colectivă de plată la sediul
C.A.S. Hunedoara avându-se în vedere nerespectarea condițiilor legale cu
privire la elementele de identificare ale SC A.P. SRL Hunedoara.
Întrucât termenul nu
este strict de 6 luni, contestatorii au la îndemână posibilitatea formulării
unei contestații la executarea silită, într-un termen care să nu depășească 12
luni de când a cunoscut actul pe care își întemeiază cererea, în cauză nefiind
aplicabil termenul prevăzut de art. 401 lit. c) C. proc. civ.
Întrucât ordinul de
poprire A.V.A.S. atacat în speță a fost emis la 13 iunie 2006 iar contestația
la executare a fost înregistrată la 2 mai 2007, curtea constată că promovarea
contestației s-a făcut în termen reglementat de art. 49 teza finală din O.U.G.
nr. 51/1998 astfel că sunt neîntemeiate excepția tardivității formulării
contestației cât și excepția prescripției dreptului la acțiune invocate de
recurentă.
Nici criticile
formulate de recurenta intimată cu privire la soluționarea pricinii de către
prima instanță nu sunt întemeiate.
Curtea de Apel
București constatând lipsa condițiilor esențiale de validitate a titlului
executoriu în speță, l-a anulat făcând aplicarea dispozițiilor art. 404 alin.
(1) C. proc. civ., dispunând și anularea executării silite pornite de A.V.A.S.
pentru creanța de 2.043 lei preluată de la C.A.S. Hunedoara în baza
protocolului din 25 februarie 2004.
Față de această
situație nu se mai justifică nici analiza cererii de chemare în garanție
formulată de A.V.A.S. împotriva C.A.S. București și C.A.S. Hunedoara.
Așa fiind, cum
sentința recurată este temeinică și legală, Înalta Curte în temeiul art. 312 alin.
(1) C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul intimatei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat
recursul declarat de
intimata A.V.A.S. București împotriva sentinței nr. 189 din 12 octombrie 2007 a
Curții de Apel București, secția a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință
publică, astăzi 12 iunie 2008.