ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 91/2008

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamantul C.T.C. „A.M.” a chemat în

judecată pe pârâta SC E.P.C. SRL solicitând să se constate nulitatea absolută a

contractului de închiriere nr. 2/29 septembrie 2005, fiind încheiat cu

nerespectarea procedurii prevăzută de Legea nr. 84/1995 și eliberarea spațiului

pe care să-l predea reclamantei.

Tribunalul Comercial

Cluj prin sentința comercială nr. 5445 din 9 noiembrie 2006 a admis acțiunea, a

constata nulitatea absolută a contractului de închiriere, a obligat pe pârâtă

să elibereze spațiul și să-l predea reclamantei și la 22,6 lei cheltuieli de

judecată.

Instanța de fond a

reținut în esență că prevederile art. 166 alin. (6) din Legea nr. 354/2004 de

modificare a Legii nr. 84/1995 stabileau obligativitatea închirierii bunurilor

ce făceau parte din baza materială a unităților de învățământ de stat prin

licitație publică, după o justificare prealabilă a oportunității închirierii.

Așa fiind, culpa reclamantei, invocată de pârâtă nu poate fi avută în vedere

atât timp cât dispozițiile erau imperative.

Curtea de Apel Cluj,

prin Decizia civilă nr. 45 din 27 februarie 2007, a admis apelul reclamantei și

a schimbat în parte sentința atacată în sensul obligării pârâtei la 800 lei

cheltuieli de judecată, a respins apelul pârâtei, a luat act de renunțarea

pârâtei la judecarea cererii de suspendare și a obligat-o pe aceasta la 800 lei

cheltuieli de judecată în apel.

Instanța de apel a

reținut că principiul contradictorialității a fost respectat de instanța de

fond termene stabilite fiind de natură a asigura respectarea dreptului la

apărare și parcurgerea unui proces echitabil; invocarea propriei culpe a

reclamantei nu este în măsură a lipsi de efecte sancțiunea nulității absolute

și menținerea unei stări de nelegalitate generată de încheierea unui contract

împotriva dispozițiilor legale imperative.

Împotriva deciziei

astfel pronunțate, pârâta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304,

313 și 314 C. proc. civ.

Recurenta critică

hotărârile judecătorești atacate pentru nerespectarea dreptului la apărare și a

principiului contradictorialității, avocatul ales fiind angajat înainte cu o zi

de termenul stabilit de instanța de fond; instanța nu a acordat posibilitatea

formulării apărărilor și a unei cereri reconvenționale, încălcând grav

discutarea în contradictoriu a aspectelor legate de contractul de locațiune.

Instanțele nu au

analizat critic apărările formulate cu atât mai mult cu cât ordinele M.E.N.

evocate nu au fost publicate în M. Of. și nu au fost supuse unei alte forme de

publicitate; pârâta nu era obligată să cunoască reglementările privind

procedura de închiriere a spațiilor; în mod eronat instanțele au înlăturat

culpa reclamantei ce avea obligația de informare cu privire la procedura de

închiriere și de aplicare a metodologiei stabilită prin reglementările interne.

Recurenta mai susține

că termenul de 15 ani pentru care a fost încheiat contractul nu reprezintă o

clauză esențială care să conducă la nulitatea întregului contract.

Recursul este

nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:

Prin contractul încheiat

la data de 29 septembrie 2005 reclamanta, în calitate de locator a pus la

dispoziția pârâtei în calitate de locatar un spațiu în suprafață de 89 mp

situată în incinta unității de învățământ, pe o durată de 15 ani: chiria fiind

stabilită la 350 euro pe lună.

Prevederile Legii nr.

84/1995 republicată, stabileau în art. 166 posibilitatea închirierii bunurilor

aflate în baza materială a unităților de învățământ în conformitate cu metodologia

stabilită de M.E.C.; iar acesta a elaborat Ordinul nr. 3320 din 28 februarie

1996 prin care a prevăzut procedura licitației și durata maximă de 4 ani pentru

contractele de închiriere.

Evocarea încălcării

principiului contradictorialității este nefondată, părțile fiind citate la 25

august 2006 pentru cauza a cărui termen se stabilise la 28 septembrie 2006;

pricina a fost amânată la 2 noiembrie 2006 când instanța socotind neîntemeiată

cererea pentru lipsă de apărare a amânat pronunțarea la 9 noiembrie 2006.

Astfel au fost respectate principiile contradictorialității, părțile fiind

legal citate la termenele stabilite. Neprezentarea uneia dintre părți la

niciunul din termene nu reprezintă însă o încălcare a principiului

susmenționat, ci disponibilitatea acesteia față de procesul pendinte.

Cererea pentru lipsă

de apărare formulată la 28 septembrie 2006, a fost urmată de o cerere similară

formulată la 1 noiembrie 2006 pe care însă instanța de fond, în condițiile art.

156 C. proc. civ. nu a încuviințat-o, lăsând însă părții dreptul de a formula

apărările prin concluzii scrise (filele 30, 45, 63 dosar fond).

Nefondată este și

susținerea potrivit căreia pârâta nu avea cunoștință de procedura de urmat

întrucât ordinele ministrului nu erau publicate în M. Of. Nelegalitatea

încheierii contractului s-a datorat nerespectării prevederilor imperative ale

Legii nr. 84/1995 modificată prin Legea nr. 354/2004, care stabilea procedura

licitației publice pentru încheierea contractelor de închiriere ale bunurilor

aflate în baza materială a unităților de învățământ. Iar regula propriei culpe

nu poate fi aplicată în cazul încălcării normelor de ordine publică, altfel

ajungându-se la situații inacceptabile de menținere a efectelor juridice

produse de un act ce încalcă normele imperative.

Evocarea în

concluziile scrise ale unor eventuale pretenții rezultate din efectuarea unor

investiții la spațiile închiriate nu poate constitui o critică pertinentă a

hotărârii judecătorești cât timp cererea nu a fost formulată la termenul

procedural, iar pe de altă parte o astfel de cerere poate îmbrăca și forma unei

acțiuni de sine stătătoare.

Așa fiind, în temeiul

dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte de Casație și Justiție va

respinge ca nefondat recursul declarat împotriva Deciziei civile nr. 45 din 27

februarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul

declarat

de pârâta SC E.P.C. SRL Cluj Napoca împotriva Deciziei civile nr. 45/2007 din

27 februarie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios-administrativ

și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 ianuarie 2008.