ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 91/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul C.T.C. „A.M.” a chemat în judecată pe pârâta SC E.P.C. SRL solicitând să se constate nulitatea absolută a contractului de închiriere nr. 2/29 septembrie 2005, fiind încheiat cu nerespectarea procedurii prevăzută de Legea nr. 84/1995 și eliberarea spațiului pe care să-l predea reclamantei. Tribunalul Comercial Cluj prin sentința comercială nr. 5445 din 9 noiembrie 2006 a admis acțiunea, a constata nulitatea absolută a contractului de închiriere, a obligat pe pârâtă să elibereze spațiul și să-l predea reclamantei și la 22,6 lei cheltuieli de judecată.

Instanța de fond a reținut în esență că prevederile art. 166 alin. (6) din Legea nr. 354/2004 de modificare a Legii nr. 84/1995 stabileau obligativitatea închirierii bunurilor ce făceau parte din baza materială a unităților de învățământ de stat prin licitație publică, după o justificare prealabilă a oportunității închirierii. Așa fiind, culpa reclamantei, invocată de pârâtă nu poate fi avută în vedere atât timp cât dispozițiile erau imperative. Curtea de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 45 din 27 februarie 2007, a admis apelul reclamantei și a schimbat în parte sentința atacată în sensul obligării pârâtei la 800 lei cheltuieli de judecată, a respins apelul pârâtei, a luat act de renunțarea pârâtei la judecarea cererii de suspendare și a obligat-o pe aceasta la 800 lei cheltuieli de judecată în apel.

Instanța de apel a reținut că principiul contradictorialității a fost respectat de instanța de fond termene stabilite fiind de natură a asigura respectarea dreptului la apărare și parcurgerea unui proces echitabil; invocarea propriei culpe a reclamantei nu este în măsură a lipsi de efecte sancțiunea nulității absolute și menținerea unei stări de nelegalitate generată de încheierea unui contract împotriva dispozițiilor legale imperative. Împotriva deciziei astfel pronunțate, pârâta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304, 313 și 314 C. proc. civ. Recurenta critică hotărârile judecătorești atacate pentru nerespectarea dreptului la apărare și a principiului contradictorialității, avocatul ales fiind angajat înainte cu o zi de termenul stabilit de instanța de fond; instanța nu a acordat posibilitatea formulării apărărilor și a unei cereri reconvenționale, încălcând grav discutarea în contradictoriu a aspectelor legate de contractul de locațiune.

Instanțele nu au analizat critic apărările formulate cu atât mai mult cu cât ordinele M.E.N. evocate nu au fost publicate în M. Of. și nu au fost supuse unei alte forme de publicitate; pârâta nu era obligată să cunoască reglementările privind procedura de închiriere a spațiilor; în mod eronat instanțele au înlăturat culpa reclamantei ce avea obligația de informare cu privire la procedura de închiriere și de aplicare a metodologiei stabilită prin reglementările interne. Recurenta mai susține că termenul de 15 ani pentru care a fost încheiat contractul nu reprezintă o clauză esențială care să conducă la nulitatea întregului contract.

Recursul este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente: Prin contractul încheiat la data de 29 septembrie 2005 reclamanta, în calitate de locator a pus la dispoziția pârâtei în calitate de locatar un spațiu în suprafață de 89 mp situată în incinta unității de învățământ, pe o durată de 15 ani: chiria fiind stabilită la 350 euro pe lună. Prevederile Legii nr. 84/1995 republicată, stabileau în art. 166 posibilitatea închirierii bunurilor aflate în baza materială a unităților de învățământ în conformitate cu metodologia stabilită de M.E.C.; iar acesta a elaborat Ordinul nr. 3320 din 28 februarie 1996 prin care a prevăzut procedura licitației și durata maximă de 4 ani pentru contractele de închiriere.

Evocarea încălcării principiului contradictorialității este nefondată, părțile fiind citate la 25 august 2006 pentru cauza a cărui termen se stabilise la 28 septembrie 2006; pricina a fost amânată la 2 noiembrie 2006 când instanța socotind neîntemeiată cererea pentru lipsă de apărare a amânat pronunțarea la 9 noiembrie 2006. Astfel au fost respectate principiile contradictorialității, părțile fiind legal citate la termenele stabilite. Neprezentarea uneia dintre părți la niciunul din termene nu reprezintă însă o încălcare a principiului susmenționat, ci disponibilitatea acesteia față de procesul pendinte. Cererea pentru lipsă de apărare formulată la 28 septembrie 2006, a fost urmată de o cerere similară formulată la 1 noiembrie 2006 pe care însă instanța de fond, în condițiile art. 156 C. proc.

civ. nu a încuviințat-o, lăsând însă părții dreptul de a formula apărările prin concluzii scrise (filele 30, 45, 63 dosar fond). Nefondată este și susținerea potrivit căreia pârâta nu avea cunoștință de procedura de urmat întrucât ordinele ministrului nu erau publicate în M. Of. Nelegalitatea încheierii contractului s-a datorat nerespectării prevederilor imperative ale Legii nr. 84/1995 modificată prin Legea nr. 354/2004, care stabilea procedura licitației publice pentru încheierea contractelor de închiriere ale bunurilor aflate în baza materială a unităților de învățământ. Iar regula propriei culpe nu poate fi aplicată în cazul încălcării normelor de ordine publică, altfel ajungându-se la situații inacceptabile de menținere a efectelor juridice produse de un act ce încalcă normele imperative.

Evocarea în concluziile scrise ale unor eventuale pretenții rezultate din efectuarea unor investiții la spațiile închiriate nu poate constitui o critică pertinentă a hotărârii judecătorești cât timp cererea nu a fost formulată la termenul procedural, iar pe de altă parte o astfel de cerere poate îmbrăca și forma unei acțiuni de sine stătătoare. Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva Deciziei civile nr. 45 din 27 februarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC E.P.C. SRL Cluj Napoca împotriva Deciziei civile nr. 45/2007 din 27 februarie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios-administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 ianuarie 2008.