ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3765/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3765/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar
constată următoarele:
Prin
sentința nr. 173 din data de 30 ianuarie 2004, Tribunalul Suceava, secția
comercială contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamanta
SC B.S. SRL Suceava, în sensul că a dispus evacuarea pârâtei din încăperile nr.
9 și 10 situate la parter și evacuarea pârâtei SC A.L. SRL din încăperea nr. 17
situată la parter.
Curtea de Apel Suceava, secția
comercială și de contencios administrativ, prin Decizia nr. 83 din 29 aprilie
2004 a respins ca nefondate apelurile declarate de pârâtele SC E. SRL Suceava și
SC A.L. SRL Suceava.
Prin Decizia nr. 1698 din 18 mai 2006 Înalta
Curte de Casație, secția comercială, a admis recursul declarat de pârâta SC E.
SRL Suceava, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare la
Tribunalul Suceava.
Tribunalului Suceava, în al doilea
ciclu procesual a rejudecat acțiunea formulată de reclamanta SC B.S. SRL Suceava
prin care s-a solicitat evacuarea pârâtelor SC E. SRL Suceava și SC A.L. SRL Suceava
din spațiile pe care le ocupă din imobilul situat în Municipiul Suceava, precum
și obligarea acestora să ridice bunurile depozitate în acele spații.
Reclamanta și-a precizat acțiunea în
sensul că renunță la judecata cererii privind evacuarea pârâtei SC E. SRL Suceava
din imobilul situat în Suceava, încăperile nr. 9 și 10 parter și evacuarea
pârâtei SC A.L. SRL din încăperea nr. 17. Totodată a renunțat la judecată în
ceea ce privește obligarea SC A.L. SRL să-și ridice bunurile pe care le are
depozitate în subsol, arătând că înțelege să mențină acțiunea doar în ceea ce
privește capătul de cerere privind obligarea SC E. SRL să și ridice bunurile
depozitate în spațiul comercial situat în str. C.D.
În cauză au formulat cerere de
intervenție în interes propriu SC S. SRL Suceava și chemare în garanție a
vechilor proprietari ai spațiului G.A. și L.M.
Pârâta SC E. SRL Suceava a formulat
cerere reconvențională prin care a invocat existența unei promisiuni bilaterale
de vânzare cumpărare.
Prin sentința civilă nr. 858 din 7 mai
2007 Tribunalul Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,
a admis cererea astfel cum a fost precizată și a obligat pârâta SC E SRL să
ridice bunurile depozitate în spațiul comercial în litigiu, a respins cererea
reconvențională ca nefondată, a respins cererea de intervenție ca nefondată,
precum și cererea de chemare în garanție.
Împotriva acestei sentințe a declarat
apel pârâta SC E. SRL Suceava, iar prin Decizia nr. 18 din 28 ianuarie 2008
Curtea de Apel Suceava, secția comercială contencios administrativ și fiscal, a
respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs pârâta SC E. SRL Suceava, în temeiul motivelor de nelegalitate prevăzute
de art. 304 art. 8 și 9 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea
recursului, modificarea deciziei recurată, în sensul admiterii apelului
promovat de pârâtă și admiterea cererii reconvenționale, astfel cum a fost
precizată la termenul de judecată din data de 7 decembrie 2006.
Ca o chestiune prealabilă, Înalta
Curte, conform art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 11 și 20 alin. (1)-(3)
din Legea nr. 146/1997, modificată, a luat în examinare excepția netimbrării cererii
de recurs, având în vedere că invocarea acesteia primează înaintea oricăror
alte cereri și excepții, formulate în fața instanțelor de judecată și a reținut:
Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997,
modificată, privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul
potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești
sunt suspuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe
datorate atât de persoanele fizice cât și de către persoanele juridice, care se
plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de către
instanță.
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr.
146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care
partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea părții se anulează ca
netimbrată.
Față de dispozițiile legale evocate se
constată că recursul declarat de către pârâta SC E. SRL Suceava nu a fost
însoțit de dovada achitării taxei judiciare de timbru, recurenta fiind citată
pentru termenul de judecată din data de 12 decembrie 2008 cu mențiunea de a
achita taxa judiciară de timbru (fila 18 dosar recurs).
În raport de împrejurarea că recurenta
nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația emisă
pentru termenul de judecată din data de 12 decembrie 2008, când procedura de
citare a fost legal îndeplinită, Înalta Curte urmează să dea eficiență
dispozițiilor art. 20 pct. 1 și pct. 3 din Legea nr. 146/1997, modificată și
respectiv art. 30 pct. 1 și pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a legii,
precum și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995, privind timbru judiciar, cu
modificările ulterioare și să dispună anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de pârâta SC
E. SRL Suceava împotriva Deciziei nr. 18 din data de 28 ianuarie 2008 a Curții
de Apel Suceava, secția comercială contencios administrativ și fiscal, ca
netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12
decembrie 2008.