ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 415/2015

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 27 noiembrie 2012, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat să se constate calitatea de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul C.C.I. Pârâtul a formulat la data de 30 ianuarie 2013 întâmpinare, prin care a invocat excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 24/2008, respectiv a Legii nr. 293/2008, iar, pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și lipsită de temei legal. Curtea, prin încheierea de ședință de la data de 17 aprilie 2013 a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a O.U.G.

nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008, constatând că excepția nu este contrară art. 29 alin. (1), (2) sau (3) din Legea nr. 47/1992. 2. Hotărârea instanței de fond A. Prin sentința nr. 1647 din 22 mai 2013 a Curții de Apel București a fost admisă acțiunea reclamantului C.N.S.A.S. în contradictoriu cu pârâtul C.C.I. și a fost constatată calitatea de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârât. B. Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formării convingerii instanței. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că potrivit art. 3 lit. f), art. 2 lit. b), art. 5 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1) din O.U.G.

nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și desconspirarea securității, aplicabilă cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, prima condiție impusă de legiuitor în constatarea calității de colaborator este aceea ca informațiile furnizate să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. A reținut instanța de primă jurisdicție faptul că această condiție este îndeplinită în cauza dedusă judecății, întrucât furnizarea unor informații de asemenea natură, așa cum sunt relatate în înscrisurile dosarului, nu poate fi făcută decât conștient, pârâtul având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele rezultate din înscrisurile atașate la dosar nu rămâneau fără efecte.

Prin furnizarea acestor informații, a constatat instanța că pârâtul a conștientizat faptul că asupra persoanelor la care s-a referit în notele date se puteau lua măsuri de urmărire și verificare (încălcarea dreptului la viață privată) și, prin urmare, a vizat această consecință, căci informațiile furnizate se referă la activități și atitudini potrivnice regimului totalitar din acea perioadă. Ca atare, a concluzionat instanța că informațiile furnizate de pârât au vizat îngrădirea dreptului la viață privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional privind D.C.P. 3. Recursul formulat de C.C.I. Prin motivele de recurs formulate, recurentul a criticat hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală.

S-a arătat faptul că este o eroare materială reținută în actele întocmite de reclamant, cu privire la calitatea sa de inspector șef la Inspectoratul territorial de muncă Cluj, întrucât nu a deținut niciodată această funcție. A precizat că notele informative prezente în dosar sunt din perioada în care era angajat la Combinatul Clujana și se referă la o singură persoană. De asemenea, s-a arătat faptul că instanța de fond nu a arătat în hotărârea pronunțată susținerile pe scurt ale părților și dovezile prezentate, fiind reținute numai arătările și probele intimatei-reclamante, fără nicio referire la apărările formulate de recurentul-pârât. Recurentul a susținut că instanța a nesocotit dispozițiile art. 261 pct. 5, care prevăd că hotărârea va cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Recurentul a criticat soluția instanței de fond, având în vedere și faptul pentru care reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat constatarea calității de colaborator al securității, respectiv temeiul juridic al cererii pentru efectuarea verificărilor asupra dosarului acestei cauze, fiind invocate în cererea introductivă prevederile art. 3 lit. f) din O.U.G. nr. 24/2008, coroborate cu prevederile art. 5 alin. (1) teza a II-a. A arătat recurentul că reclamantul C.N.S.A.S. are dreptul de a verifica persoana nominalizată doar la cererea unei persoane sau instituții interesate, situație în care nu se află recurentul-pârât, neexistând nicio cerere în acest sens. Printre persoanele verificate din oficiu, nominalizate în dispozițiile arătate, nu se află și cele ce dețin funcția pe care a ocupat-o recurentul, astfel încât s-a susțâinut că C.N.S.A.S.

în mod nejustificat și nelegal a extins aceste cercetări în privința recurentului-pârât. De asemenea, recurentul a criticat hotărârea instanței de fond și sub aspectul condițiilor ce se cer a fi întrunite pentru constatarea calității de colaborator al securității, argumentând pe larg faptul că nu sunt întrunite condițiile legale în privința sa. II. Decizia instanței de recurs Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu hotărârea atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, va admite recursul și rejudecând cauza, pe fond, va respinge acțiunea formulată ca neîntemeiată, pentru considerentele ce urmează: 1. Argumentele de fapt și de drept relevante Înalta Curte a constatat, din actele dosarului, faptul că C.N.S.A.S.

a verificat din oficiu, sub aspectul constatării calității de lucrător sau colaborator al Securității, pe recurentul-pârât C.C.I., inspector-șef adjunct pe probleme de securitate și sănătate în muncă în cadrul I.T.M. Cluj, în conformitate cu dispozițiile art. 3 lit. f) coroborate cu art. 5 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Din cuprinsul Notei de constatare din 5 iulie 2012 rezultă faptul că a fost recrutat C.C.I. de către Inspectoratul Județean Cluj în scopul prevenirii, descoperirii și lichidării unor eventuale acțiuni de sabotaj și diversiune, precum și alte activități ostile în sectorul întreținere din Fabrica de încălțăminte C., unde acesta era angajat la acel moment.

La Dosarul fond rețea nr. R/188501, al cărui titular este pârâtul, se află și Angajamentul olograf, semnat de acesta la data de 21 august 1975, prin care a preluat numele conspirativ C.I. Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat că sunt fondate criticile formulate de recurent, fiind incidente în cauză dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., având în vedere greșita verificare din oficiu a recurentului-pârât sub aspectul constatării calității de lucrător sau colaborator al Securității. În conformitate cu prevederile art. 3 lit. f) din O.U.G.

nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității pentru a asigura dreptul de acces la informații de interes public, orice cetățean roman, cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, a candidaților la alegerile prezidențiale, generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a persoanelor care ocupă următoarele demnități sau funcții- director în prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, organizate la nivel local.

Or, în cauza dedusă judecății, recurentul-reclamant, așa cum rezultă din înscrisul de la fila 21 fond, este încadrat în cadrul I.T.M. Cluj în funcția de șef serviciu în cadrul S.C.S.S.M., fără a deține funcția de inspector-șef adjunct pe probleme de securitate și sănătate în muncă în cadrul I.T.M. Cluj, așa cum a reținut în Nota de constatare din 5 iulie 2012 intimatul-reclamant C.N.S.A.S., deci fără a deține o funcție care să permită autorității reclamante să procedeze la verificarea din oficiu. Pentru aceste considerente, critica recurentului privind nelegala sesizare din oficiu a C.N.S.A.S. este întemeiată și pentru aceste motive hotărârea instanței de fond va fi modificată, în tot, constatând că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. Înalta Curte a constatat că recurentul-pârât nu se află în niciuna dintre situațiile și nu are niciuna dintre funcțiile ori demnitățile care impuneau verificarea din oficiu a calității de lucrător ori colaborator al Securității. Având în vedere nelegala sesizare a instanței de contencios administrativ cu prezenta acțiune în constatare, Înalta Curte reține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică. 2.Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, constatând că există motive de reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 304 pct. 9 C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de C.C.I. împotriva sentinței civile nr. 1647 din 22 mai 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal . Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de C.N.S.A.S., ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 februarie 2015.