ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2445/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2445/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
Sentința nr. 6443 din 13 noiembrie 2012, Curtea de Apel București, secția a
VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca inadmisibilă, acțiunea
formulată și precizată de reclamanta Compania Națională de Căi Ferate CFR -
S.A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în
Domeniul Energiei, prin care solicita anularea adresei nr. 26025 din 16 iunie
2011 emisă de pârâtă.
Pentru
a pronunța această soluție prima instanță a reținut, în esență, că adresa
contestată nu reprezintă un act administrativ, în sensul dispozițiilor art. 2
lit. c) din Legea nr. 554/2004.
Împotriva
acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul, considerând-o netemeinică și
nelegală, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În
motivarea recursului, se arată, în esență, că în mod greșit a reținut prima
instanță de judecată că adresa contestată nu reprezintă un act administrativ,
de vreme ce prin această adresă sunt menționate acte normative care prevăd o
procedură obligatorie pentru recurentă.
Examinând
sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele și
criticile invocate de recurentă, care se circumscriu prevederilor art. 304 pct.
9 C. proc. civ., și având în vedere dispozițiile art. 304
1
din
același cod, Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în
continuare.
Potrivit
prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ
nr. 554/2004, constituie "act administrativ - actul unilateral cu caracter
individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori
a organizării executării legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi
juridice".
În
cauză, așa cum corect a reținut și prima instanță, adresa nr. 26025 din 16
iunie 2011, prin care pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul
Energiei, prin departamentul specializat din cadrul acesteia, a răspuns
solicitării formulate de către însăși recurenta-reclamantă, nu constituie un
act administrativ, în accepțiunea dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din
Legea nr. 554/2004, mai sus citat, acestei adrese lipsindu-i aptitudinea de a
produce, prin ea însăși, efecte juridice.
Înscrisul
a cărui anulare se cere de către recurenta-reclamantă nu reprezintă decât
punctul de vedere al autorității intimate cu privire la aspectul cu care a fost
sesizată, punct de vedere care conține referiri la dispoziții legale și
normative aplicabile în materia cu privire la care a fost sesizată, însoțite de
aprecieri ale autorității emitente; concret, prin adresa contestată,
autoritatea intimată nu face decât să aprecieze, în raport cu actele normative
menționate, că «locurile de consum ale SN CFR SA care sunt alimentate la tarife
reglementate trebuie să respecte prevederile "Procedurii privind prognoza
consumului de energie electrică a consumatorilor cu putere aprobată mai mare
sau egală cu IMW" aprobată prin ordinul președintelui ANRE nr. 73/2009».
Adresa
contestată nu produce, așadar, niciun efect juridic asupra activității
recurentei ci apreciază cu privire la legislația aplicabilă în domeniu, aceasta
din urmă fiind cea care poate crea efecte în ceea ce o privește pe recurentă.
Pentru
motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința
criticată, ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de reclamanta Compania Națională de Căi Ferate CFR - S.A.
împotriva Sentinței nr. 6443 din 13 noiembrie 2012 a Curții de Apel București,
secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată,
în ședință publică, astăzi 27 mai 2014.
Procesat
de GGC - GV