ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1833/2015

Asupra cauzei de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 1493 din 4 decembrie 2014 a Tribunalului Dâmbovița, secția I civilă s-a admis excepția autorității de lucru judecat pentru capătul de cerere vizând stagiul complet de cotizare, în raport de Sentința civilă nr. 2027 din 16 decembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a respins restul pretențiilor formulate de contestator. Prin Decizia civilă nr. 493 din 1 aprilie 2015 Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul D.C. împotriva Sentinței civile nr. 1493 din 4 decembrie 2014 a Tribunalului Dâmbovița, secția I civilă.

Împotriva acestei hotărâri definitive a declarat recurs reclamantul D.C., ce a fost înregistrat la data de 22 iunie 2015 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat, la data de 2 iulie 2015, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil. Completul de filtru CF4, la data de 2 iulie 2015, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună punctele de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților, iar în data de 3 august 2015 a fost primit la dosarul cauzei punctul de vedere al reclamantului D.C., în termenul de 10 zile de la comunicare, prevăzut de art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, s-a trecut la judecarea recursului la data de 24 septembrie 2015, în temeiul art. 493 alin. (5) din Legea nr. 134/2010 privind Cod de procedură civilă, fără citarea părților. Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente: În speță, hotărârea atacată cu recurs, respectiv Decizia civilă nr. 493 din 1 aprilie 2015 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă a fost pronunțată în soluționarea apelului declarat de reclamantul D.C.

împotriva Sentinței civile nr. 1493 din 4 decembrie 2014 a Tribunalului Dâmbovița, secția I civilă, în litigiul având ca obiect recalcularea drepturilor de pensie în raport de stagiul de cotizare complet corespunzător vechimii în grupa II de muncă. Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs. Potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 - privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 - privind Noul C. proc. civ., hotărârile pronunțate în cererile privitoare la conflictele de muncă și de asigurări sociale, nu sunt supuse recursului.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia. Obiectul prezentului dosar îl reprezintă un litigiu de asigurări sociale, respectiv recalculare drepturi pensie.

În raport de dispozițiile legale anterior menționate, Decizia civilă nr. 493 din 1 aprilie 2015 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, ce a fost atacată cu recurs, nu este supusă prin lege, cenzurii acestei căi de atac. În consecință, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul D.C.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul D.C. împotriva Deciziei nr. 493 din 1 aprilie 2015 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 septembrie 2015. Procesat de GGC - CL