ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 175/2015

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele: La data de 02 aprilie 2014, B.D. și B.M., prin mandatar B.G. au formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 251 din 12 martie 2014 a Curții de Apel Timișoara întemeiată pe art. 322 pct. 1, 2, 3, 4, 5 și 7 C. proc. civ. Cererea a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. 47 6/59/2014. Prin concluziile scrise și completarea la concluzii, revizuientele au învederat că cererea de revizuire este întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 1-9 C. proc. civ.

Prin completare la concluzii scrise, revizuentele au solicitat admiterea cererii de revizuire cu precizarea că în Dosarul nr. 702/1/2014 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia civilă nr. 1803 din 10 iunie 2014, decizie ce se coroborează cu Decizia civilă nr. 1116 din 14 martie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 4122/1/2012, prin care se demonstrează că Ordinul Prefectului cu nr. 369/2006 este lovit de nulitate absolută. Prin Decizia civilă nr. 640 din 9 septembrie 2014, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a disjuns cererea de revizuire formulată de revizuientele B.D. și B.M. prin mandatar B.G., întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

și a declinat competența de soluționare în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. A respins, în rest, cererea de revizuire împotriva Deciziei civile nr. 251 din 12 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 7626/1/2012. Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 17 octombrie 2014 sub nr. 476/59/2014. La termenul din 21 ianuarie 2015, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția inadmisihilității cererii de revizuire în raport de art. 322 alin. (1) C. proc. civ., pe care, în temeiul art. 137 C. proc. civ. o va analiza prioritar și va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă, pentru considerentele care succed.

Potrivit dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. „Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază". Această dispoziție legală fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează. Potrivit dispozițiilor art. 322 C. proc. civ. se poate solicita revizuirea unei hotărâri dacă aceasta a rămas definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Astfel, este admisibilă formularea unei cereri de revizuire doar cu privire la hotărârile judecătorești prevăzute de dispozițiile art. 322 C. proc. civ., deoarece, în caz contrar, s-ar încălca principiul legalității căii de atac. Pentru a se putea solicita revizuirea unei hotărâri pronunțate de instanța de recurs, legiuitorul a impus condiția ca aceasta instanță să fi evocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare dintre ipoteze urmând sa se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății.

Nu pot forma obiectul revizuirii - întrucât nu evocă fondul - hotărârile instanțelor de recurs prin care s-a respins recursul ori, deși a fost admis, s-a dispus casarea cu trimitere, hotărârile instanțelor de recurs prin care s-a soluționat doar o excepție, cu caracter absolut, fără a se evoca fondul. De asemenea, nici hotărârile prin care a fost respinsă contestația în anulare sau revizuirea nu pot face obiectul revizuirii, în temeiul art. 322 alin. (1) C. proc. civ., deoarece nu sunt hotărâri pronunțate asupra fondului cauzei. În speță, revizuientele au solicitat revizuirea Deciziei nr. 251 din 12 martie 2014 a Curții de Apel Timișoara. Prin Decizia civilă nr. 251 din 12 martie 2014 pronunțată în Dosarul nr. 7626/1/2012, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a admis recursul declarat de revizuenții N.E.

și N.N. împotriva Deciziei civile nr. 517 din 11 decembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Caraș - Severin în Dosarul nr. 7626/1/2012, a casat decizia și a trimis cauza, spre rejudecare, Tribunalul Caraș-Severin. Prin Decizia civilă nr. 517/R/l din 1 decembrie 2013 pronunțată în Dosarul nr. 7626/1/2012, Tribunalul Caraș-Severin respinsese cererea de revizuire formulată de revizuenții N.E. și N.N., împotriva Deciziei civile nr. 447 din 1 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în Dosar nr. 1761/273/2011 și își declinase competența de soluționare a cererii de revizuire împotriva încheierii Judecătoriei Oravița din 20 martie 2012 în favoarea Judecătoriei Oravita.

Înalta Curte, având în vedere temeiurile expuse, constată că, în speță, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru însăși admisibilitatea cererii de revizuire, întrucât revizuientele au exercitat calea de atac a revizuirii împotriva unei hotărâri prin care s-a admis recursul și s-a trimis cauza, spre rejudecare, la Tribunalul Caraș-Severin, nefiind o hotărâre care să evoce fondul, astfel cum impun cerințele statuate prin textul de lege menționat. Cum o asemenea hotărâre nu se încadrează în categoriile de hotărâri judecătorești prevăzute de art. 322 alin. (1) C. proc. civ., care pot fi supuse revizuirii, Înalta Curte, pentru considerentele expuse, va respinge cererea de revizuire dedusă judecății, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de B.D. și B.M. împotriva Deciziei nr. 251 din 12 martie 2014 a Curții de Apel Timișoara. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 ianuarie 2015.