ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1264/2015

A

supra recursului de

față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 01 februarie 2006, reclamanta

S.M. a chemat în judecată pe pârâta Arhiepiscopia Bucureștilor, solicitând

instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta să îi lase în

deplină proprietate și liniștită posesie imobilul - teren și construcții -

identificat conform titlului de proprietate, situat în orașul Urlați, sat

Jercălăi, jud. Prahova, compus din construcții - casă pentru proprietari, casă

pentru personal, grajduri pentru vite, cramă, povarnă, îmbunătățiri și

instalații - și teren - 25 ha, din care 6,5 ha viță de vie, 4,5 ha livadă de

pomi fructiferi, iar restul, teren de cultură, pășune și pădure, tot imobilul

fiind estimat de reclamantă ca având o valoare de peste 5.000.000.000 lei.

În drept, au fost

invocate dispozițiile Legii nr. 10/2001.

Prin sentința civilă nr.

563 din 14 aprilie 2006, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis

excepția inadmisibilității acțiunii și a respins acțiunea ca inadmisibilă.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat apel reclamanta, soluționat de Curtea de Apel București, secția

a III-a civilă, prin Decizia nr. 30/A din 17 ianuarie 2007, în sensul admiterii

apelului, desființării sentinței apelate și trimiterii cauzei spre rejudecare.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs pârâta, respins de Înalta Curte de Casație și

Justiție, prin Decizia nr. 7271 din 01 noiembrie 2007.

În rejudecare, prin

sentința civilă nr. 735 din 22 aprilie 2008, Tribunalul București, secția a

III-a civilă, a respins acțiunea reclamantei.

Apelul exercitat de reclamantă

împotriva acestei hotărâri a fost respins prin Decizia civilă nr. 131 din 19

februarie 2009 a Curții de Apel București, secția a IV a civilă.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs reclamanta, ce a fost admis prin Decizia nr. 8160

din 9 octombrie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, care a modificat

în tot decizia curții de apel, a admis apelul, a desființat sentința tribunalului

și a trimis cauza pentru rejudecare.

În rejudecare, la

termenul din 27 aprilie 2010, tribunalul a dispus introducerea în cauză a lui S.M.

în calitate de moștenitor al reclamantei.

Prin sentința civilă nr.

346 din 03 martie 2011 Tribunalul București, secția a III-a civilă, a respins

acțiunea formulată de reclamanta S.M., continuată de S.M.

Apelul declarat de

reclamant împotriva acestei hotărâri a fost respins prin Decizia nr. 90/A din

12 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și

pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări

sociale.

Împotriva deciziei

curții de apel a declarat recurs reclamantul S.M., iar împotriva

încheierii din 22

noiembrie 2011 a aceleiași instanțe, a declarat recurs pârâta Arhiepiscopia

Bucureștilor.

La termenul din 14 mai

2105, recurentul-reclamant, prin avocat, a depus la dosar declarație autentică

prin care arată că renunță la judecata cererii de chemare în judecată, iar recurenta-pârâtă

Arhiepiscopia Bucureștilor, reprezentată prin consilier juridic, a depus la

dosar petiție, prin care declară că renunță la judecata recursului exercitat

împotriva încheierii din 22 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a

IX a civilă.

Față de poziția

procesuală a recurenților, Înalta Curte reține următoarele:

Procesul civil este

guvernat de principiul disponibilității, în conținutul căruia intră și dreptul

părților de a face acte procedurale de dispoziție, care sunt acte de voință ale

părților cu privire la drepturile subiective deduse judecății sau la mijloacele

procedurale prin care se pot recunoaște ori stabili aceste drepturi.

Prin urmare,

renunțarea la judecata cererii de chemare în judecată sau a unei căi de atac

reprezintă un act procedural de dispoziție permis părților în procesul civil.

Având în vedere poziția

exprimată de recurenți, ținând seama de dispozițiile art. 246 C. proc. civ.,

potrivit cu care reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal

în ședință, fie prin cerere scrisă și în raport de principiul disponibilității

care guvernează procesul civil, văzând manifestarea de voință a reclamantului,

în sensul renunțării la judecata cererii de chemare în judecată, Înalta Curte

va admite recursul declarat de reclamantul S.M. împotriva Deciziei nr. 90/A din

12 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și

pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări

sociale, pe care o va modifica în sensul că, va admite apelul declarat de

reclamant împotriva sentinței civile 346 din 3 martie 2011 pronunțată de

Tribunalul București, Secția a III a civilă, va schimba în tot sentința

apelată, în sensul că va lua act de renunțarea reclamantului la judecarea

cererii de chemare în judecată.

Față de cererea

pârâtei Arhiepiscopia Bucureștilor privind renunțarea la judecata recursului

exercitat împotriva încheierii din 22 noiembrie 2011 a Curții de Apel

București, secția a IX-a civilă, în baza dispozițiilor art. 246 C. proc. civ.,

Înalta Curte va lua act de renunțarea pârâtei la recursul declarat împotriva

încheierii de ședință din 22 noiembrie 2011 pronunțată de pronunțată de Curtea

de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea

intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de reclamantul S.M. împotriva Deciziei nr. 90/A din 12 iunie 2012

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze

privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Modifică decizia

recurată, în sensul că:

Admite apelul

declarat de reclamantul S.M. împotriva sentinței civile 346 din 3 martie 2011

pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă.

Schimbă în tot

sentința apelată, în sensul că ia act de renunțarea reclamantului la judecarea

cererii de chemare în judecată.

Ia act de renunțarea

pârâtei Arhiepiscopia Bucureștilor la recursul declarat împotriva încheierii de

ședință din 22 noiembrie 2011 pronunțată de pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea

intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 mai 2015.