ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra apelului de față.
În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 47/F din data de 17 martie 2015, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuientul I.F.M. împotriva sentinței nr. 949/2010 din 18 octombrie 2010 pronunțată de Audiencia Provincială din Madrid, secția nr. 26, rămasă definitivă prin decizia din data de 07 aprilie 2011 pronunțată de Audiencia Provincială din Madrid, secția nr. 26.
Revizuientul a fost obligat la plata a 400 lei cheltuieli judiciare către stat, iar onorariul avocatului din oficiu, care a asigurat asistența juridică pentru revizuient, în cuantum de 200 lei, s-a avansat din fondul Ministerul Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a constatat că la data de 24 februarie 2015, numitul I.F.M. a formulat cerere de revizuire a sentinței penale nr. 949/2010 din 18 octombrie 2010 pronunțată de Audiencia Provincială din Madrid, secția nr. 26, rămasă definitivă prin decizia din 07 aprilie 2011, pronunțată de Audiencia Provincială din Madrid, secția nr. 26. Revizuientul a arătat că a cerut revizuirea hotărârii întrucât a fost condamnat în Spania la pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, fără să existe însă vreo probă în acuzare la dosar. De asemenea, a arătat că nu i s-a asigurat asistență juridică pe perioada desfășurării procesului.
Analizând cererea formulată de revizuient, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a reținut că aceasta nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 459 C. proc. pen. pentru a fi admisă în principiu.
După cum a precizat în mod neechivoc revizuientul, acesta a solicitat revizuirea sentinței nr. 949/2010 din 18 octombrie 2010 pronunțată de Audiencia Provincială din Madrid, secția nr. 26, rămasă definitivă prin decizia din data de 07 aprilie 2011, pronunțată de Audiencia Provincială din Madrid, secția nr. 26, prin care a fost condamnat la o pedeapsă de 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol (ulterior pedeapsa a fost adaptată, cu ocazia recunoașterii acesteia de către instanțele române, prin sentința penală nr. 5/F din 07 ianuarie 2014 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 339 din 23 octombrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în sensul stabilirii unei pedepse de 10 ani închisoare).
S-a reținut că în motivarea cererii sale, revizuientul a afirmat că a fost condamnat fără probe și fără a fi beneficiat de asistență juridică.
Însă, Curtea de Apel București a reținut că instanțele române nu au competența de a revizui hotărâri pronunțate de instanțele străine, o asemenea posibilitate nefiind prevăzută de lege și fiind contrară principiilor cooperării judiciare în materie penală, deduse din convențiile internaționale în această materie la care România este parte.
Astfel fiind, Curtea a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuientul I.F.M.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel revizuentul I.F.M.,. cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data de 21 aprilie 2015.
Înalta Curte, analizând apelul de față, constată că:
Potrivit art. 415 alin. (1) C. proc. pen. „până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel (...) oricare din părți își pot retrage apelul declarat, declarația de retragere putând fi făcută fie la instanța a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanța de apel".
În speță, apelantul revizuent I.F.M., la termenul din data de 30 aprilie 2015, a solicitat retragerea apelului.
Constatând că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 415 alin. (1) C. pro. pen., Înalta Curte va lua act de retragerea apelului declarat de apelantul revizuent I.F.M. împotriva sentinței penale nr. 47/F din data de 17 martie 2015 a Curții de Apel București, sectia a II-a penală.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelantul-revizuent la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea apelului declarat de apelantul revizuent I.F.M. împotriva sentinței penale nr. 47/F din data de 17 martie 2015 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Obligă apelantul- revizuent la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare, către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 aprilie 2015.