ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3063/2014

Asupra contestație de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Hotărârea nr. 1177 din 29 octombrie 2013

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestația formulată de

dl. C.C. judecător la Tribunalul Militar București, împotriva Hotărârii nr. 939

din 22 octombrie 2013 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al

Magistraturii; prin această din urmă hotărâre s-a respins contestația aceluiași

contestator împotriva Hotărârii nr. 12 din 15 octombrie 2013 a Comisiei de

organizare a concursului de promovare în funcții de execuție efectivă și pe loc

a judecătorilor și procurorilor din data de 10 noiembrie 2013.

În esență, Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că, în mod corect, Secția

pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii și Comisia de

organizare a concursului au dispus respingerea cererii domnului judecător C.C.

de înscriere la concursul de promovare din data de 10 noiembrie 2013, având în

vedere lipsa posturilor pentru promovarea pe loc pentru instanțele militare și

statutul contestatorului de ofițer activ în cadrul Ministerului Apărării

Naționale.

S-a mai reținut că

potrivit art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările

și completările ulterioare, judecătorii și procurorii pot participa la

concursul de promovare la instanțele sau parchetele imediat superioare.

Corelând dispozițiile

menționate cu prevederile Cap. II și III din Legea nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că

instanțele imediat superioare sunt diferite în cazul instanțelor militare, față

de instanțele civile.

Se mai precizează că

prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 889 din 9

septembrie 2013 nu au fost scoase la concursul de promovare efectivă și pe loc

posturi pentru instanțele militare.

Împotriva Hotărârii

nr. 1177 din 29 octombrie 2013 a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii, a formulat contestație domnul judecător C.C., susținând că

hotărârea atacată este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive,

respectiv argumente:

- din analiza

normelor de drept incidente în cazul participării magistraților la concursul de

promovare, fie efectivă, fie pe loc (art. 43 alin. (1), art. 44 și 45 din Legea

nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și art. 4, 5, 28 și

34 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de

promovare a judecătorilor și procurilor, aprobat prin Hotărârea Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, cu modificările și

completările ulterioare) rezultă că cele trei condiții pe care trebuie să le

îndeplinească candidații sunt: condiția privind calificativul la ultima

evaluare, condiția privind lipsa sancțiunilor disciplinare în ultimii 3 ani și

condiția de vechime în funcție. Întrucât aceste condiții erau îndeplinite în

cazul său, în mod greșit i s-a respins cererea de înscriere la concursul pentru

promovarea pe loc în funcții de execuție, în vederea obținerii gradului de

judecător la curte de apel;

- în jurisprudența

Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 4606 din 8 noiembrie

2012 a secției de contencios administrativ și fiscal s-a produs un reviriment,

în sensul că s-a recunoscut dreptul unui magistrat militar de a participa la

concursul de promovare efectivă în funcțiile de execuție vacante la instanțele

civile.

Contestația a fost

întemeiată pe prevederile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind

Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și

completările ulterioare.

Pârâtul a formulat

întâmpinare, solicitând respingerea contestației pentru motivele arătate în

considerentele hotărârii atacate.

Analizând hotărârea

atacată, actele care au stat la baza acesteia, precum și dispozițiile legale

incidente, Înalta Curte constată că recursul este neîntemeiat, pentru următoarele

considerente:

Potrivit art. 44

alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și

procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

judecătorii și procurorii pot participa la concursul de promovare la instanțele

sau parchetele imediat superioare.

Diferențierea între

instanțele judecătorești este făcută prin Legea nr. 304/2004 privind

organizarea judecătorească, care la Cap. II al Titlului II se referă la

ierarhizarea instanțelor civile - curțile de apel, tribunalele, tribunalele

specializate și judecătoriile, iar la Cap. III al aceluiași titlu se are în

vedere strict ierarhia instanțelor militare, specificate la art. 56 alin. (1).

Aceste dispoziții din

Legea nr. 304/2004 prevăd o ierarhie separată a celor două categorii de

instanțe și trebuie coroborate cu dispozițiile art. 44 alin. (1) din Legea nr.

303/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În ceea ce privește

invocarea ca precedent judiciar a Deciziei nr. 4606/2012 a acestei instanțe, situația

din acel dosar nu este similară cu cea a reclamantului din prezenta cauză, în

sensul că prin acea decizie s-a recunoscut dreptul unui magistrat militar de a

se înscrie la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție (urmând

ca, ulterior, dacă va fi admis, să renunțe la calitatea de militar activ), în

timp ce în prezenta cauză reclamantul, militar activ (judecător la Tribunalul

Militar Teritorial) solicită înscrierea la un concurs de promovare pe loc,

concurs la care sunt scoase doar locuri pentru gradul de judecător de curte de

apel la instanțele civile.

Prin urmare, în

situația în care reclamantul ar promova concursul (promovare pe loc), ar ajunge

să ocupe un post finanțat de un alt ordonator principal de credite decât

Ministerul Apărării Naționale, ceea ce nu a constituit intenția legiuitorului

și nu reprezintă nici situația din cauza soluționată prin Decizia nr. 4606/2012

a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și

fiscal.

Pentru considerentele

menționate, cu referire la art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, cu

modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația

formulată de C.C. împotriva Hotărârii nr. 1177 din 29 octombrie 2013 a Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 iunie 2014.

Procesat de GGC - LM