ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 707/2015
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 707/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra conflictului negativ de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei
Onești, la data de 3 august 2012 sub nr. 4180/270/2012, contestatoarea SC
O.M.V.P. SA în contradictoriu cu intimații C.C. și B.E.J., B.J. a formulat
contestație la executare prin care a solicitat instanței ca prin hotărârea pe
care o va pronunța să dispună anularea actelor de executare silită din Dosarul
nr. 100/2012 ale B.E.J., B.J., respectiv a somației, a procesului-verbal din
data de 26 iulie 2012, a adresei de înființare a popririi, a raportului de
expertiză și a actelor ulterioare, să dispună suspendarea executării silite în
dosarele mai sus indicate, restabilirea situației anterioare executării prin
restituirea sumelor executate, potrivit art. 404
2
C. proc. civ.,
obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 2929 din 27 septembrie 2012
pronunțată de Judecătoria Onești în Dosarul nr. 4180/270/2012, a fost admisă
excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Onești invocată din oficiu de
către instanță și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea
Judecătoriei sectorului 3 București, Dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei
instanțe sub nr. 35328/301/2012, la data de 9 octombrie 2014.
La data de 30 octombrie 2012 intimatul B.J. a depus la dosar
întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a
Judecătoriei sectorului 3 București.
La termenul din data de 30 ianuarie 2013 instanța, constatând
că pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București se află Dosarul nr. 27041/301/2012,
în care sunt contestate actele de executare din mai multe dosare prin care si
cele din Dosarul nr. 100/2012, în temeiul art. 96
1
R.O.I., a dispus
trimiterea Dosarului nr. 353287/301/2012 la completul 17 inițial învestit cu Dosarul
nr. 27041/301/2012.
Prin încheierea din data de 11 februarie 2013 având în vedere
că dosarul a fost trimis completului în temeiul art. 96
2
R.O.I. față
de existenta Dosarului nr. 27041/301/2012, că din Dosarul nr. 27041/301/2012 a
fost disjuns Dosarul nr. 44172/301/2012 în care președintele completului C17
s-a pronunțat asupra fondului, în temeiul art. 244 C. proc. civ., instanța a
dispus suspendarea cauzei până la soluționarea Dosarului nr. 44172/301/2012.
La data de 9 iulie 2014 s-a formulat de către intimata C.C.
cerere de repunere pe rol iar la data de 29 septembrie 2014 față de prevederile
art. 96
2
R.O.I. raportat la art. 99 alin. (5)
3
Horărârea C.S.M.
nr. 387/2005, completul 17, nefiind învestit cu soluționarea cererii, a dispus
trimiterea dosarului spre o nouă repartizare aleatorie.
La termenul din data de 27 noiembrie 2014, instanța a pus în
discuție excepția necompetentei teritoriale în ceea ce privește contestația la
executare având ca obiect executarea silită însăși și executarea silită
imobiliară.
Judecătoria sector 3 București, prin sentința nr. 18507 din 4
decembrie 2014, a admis excepția necompetenței teritoriale în ceea ce privește
contestația la executare având ca obiect executarea silită însăși și executarea
silită imobiliară.
A declinat competența de soluționare a cauzei.
A disjuns contestația la executare având ca obiect poprire
sub nr. de dosar nou, cu termen de judecată la data de 4 decembrie 2014, C 25
civil.
A înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în
vederea soluționării conflictului negativ de competență ivit.
În fundamentarea acestei soluții, instanța a reținut, în
aplicarea art. 400 alin. (1) și (3) și art. 373 alin. (2) C. proc. civ., că în
cauză au fost efectuate acte de executare silită specifice executării silite
imobiliare în raza teritorială de competență a Judecătoriei Onești care a dobândit
calitatea de „instanță de executare" și prin urmare competența de a
soluționa contestația la executare privind executarea silită imobiliară și
executarea silită însăși, cu atât mai mult cu cât se invocă de către
contestatoare aspecte privind inexistenta obligației de plată ca urmare a
achitării debitului anterior începerii executării silite precum și determinarea
incorectă a cuantumului creanței prin raportul de expertiză.
Înalta Curte, învestită legal cu soluționarea conflictului
negativ de competență în raport de art. 20 alin. (3) C. proc. civ., constată că
Judecătoria Onești este instanța competentă teritorial în soluționarea cauzei
pentru motivele ce se vor arăta.
Potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația
la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind,
conform art. 373 alin. (2) C. proc. civ., judecătoria în circumscripția căreia
se va face executarea, înafara cazurilor în care legea prevede altfel. Potrivit
alin. (3) instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a
executării silite, judecă contestațiile la executare precum și alte incidente
ivite în cursul executării.
Prin Încheierea din data de 29 iunie 2012 pronunțată de
Judecătoria Onești în Dosarul nr. 3296/270/2012 a fost încuviințată executarea
silită a debitoarei SC O.M.V.P. SA în baza titlului executoriu reprezentat de Decizia
nr. 935 din 6 iunie 2011 a Curții de Apel Bacău iar din actele care formează Dosarul
de executare nr. 100/2012 rezultă că împotriva contestatoarei au fost efectuate
acte de executare specifice executării silite prin poprire respectiv adresa de
înființare a popririi din data de 26 iulie 2012, dar și executării silite
imobiliare, procesul-verbal de situație, somație imobiliară din data de 6
august 2012.
Prin cererea care formează obiectul prezentului dosar
contestatoarea a solicitat anularea actelor de executare silită din Dosarul nr.
100/2012 ale B.E.J., B.J., respectiv a somației, a procesului-verbal din data
de 26 iulie 2012, a adresei de înființare a popririi, a raportului de expertiză
și a actelor ulterioare.
Cum în cauză au fost efectuate acte de executare silită
imobiliară în raza teritorială a Judecătoriei Onești, aceasta fiind instanța
competentă teritorial în raport de textele legale mai sus evocate.
În considerarea celor ce preced Înalta Curte, în temeiul art.
20 alin. (3) C. proc. civ., stabilește competența în favoarea Judecătoriei
Onești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în
favoarea Judecătoriei Onești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 martie 2015.