ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2698/2014

Deliberând

asupra cauzei de față, din actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe

rolul Judecătoriei sectorului 3 București sub nr. 35437/301/2013, contestatoarea

SC V.R. SA, în contradictoriu cu intimații l.M. și l.M. și cu terțul poprit B.N.R.,

a solicitat instanței anularea executării silite care constituie obiectul Dosarului

de executare nr. 79/2013 al S.C.P.E.J., R., inclusiv a adresei de înființare a

popririi din data de 09 iulie 2013, a somației din data de 09 iulie 2013 și a

încheierii de stabilire a onorariului și a cheltuielilor de executare silită

din data de 09 iulie 2013, și întoarcerea executării silite, cu cheltuieli de

judecată.

În fapt, în

motivarea acțiunii, contestatoarea a arătat că actele de executare silită au

fost efectuate de un executor judecătoresc necompetent, deoarece sediul

debitoarei și sediul terțului poprit sunt în București, iar executorul

judecătoresc avându-și sediul în circumscripția Curții de Apel Timișoara; de

asemenea a mai arătat că onorariul executorului judecătoresc este

disproporționat de mare în raport cu actele îndeplinite.

În drept,

contestatoarea a invocat art. 699, art. 711 și urm., art. 722 din C. proc. civ.

Intimații l.M.

și l.M. au depus întâmpinare, prin care au invocat excepția necompetenței

teritoriale a Judecătoriei sectorului 3 București și prin care au solicitat, pe

fond, respingerea ca neîntemeiată a contestației la executare.

Prin sentința

civilă nr. 52 din 07 ianuarie 2014, Judecătoria sectorului 3 București a

declinat competența de judecare a cauzei în favoarea Judecătoriei Lipova,

litigiul fiind înregistrat pe rolul acestei din urmă instanțe sub același număr

nr. 35437/301/2013.

Prin sentința

civilă nr. 195 din 03 aprilie 2014, Judecătoria Lipova a declinat competența de

judecare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 2 București, litigiul

fiind înregistrat pe rolul acestei din urmă instanțe sub nr. 7813/30072014.

Prin sentința

civilă nr. 52 din 7 ianuarie 2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3

București în Dosarul nr. 35437/301/2013 s-a admis excepția necompetenței

teritoriale a acestei instanțe și a dispus declinarea competenței de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Lipova.

Totodată s-a

constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea

dosarului pentru pronunțarea unui regulator de competență.

S-a reținut, în

esență în considerentele sentinței, că Judecătoria sectorului 2 București nu a

fost învestită cu judecarea prezentei contestații la executare ca urmare a

opțiunii debitoarei exprimate potrivit art. 713 alin. (2) prima teză din C.

proc. civ., în temeiul art. 131, art. 650 alin. (1) și alin. (2) și art. 713 alin.

(1) din C. proc. civ.

Dosarul a fost

înaintat la instanța supremă la data de 27 iunie 2014, iar termenul de judecată

a fost stabilit pentru astăzi, când s-a hotărât următoarele:

Analizând

actele și lucrările dosarului, din perspectiva conflictului negativ de

competență ivit în soluționarea contestației la executare, Înalta Curte, în

temeiul art. 135 din Noul C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență

stabilind competența soluționării acestei cereri în favoarea Judecătoriei

Lipova, pentru următoarele considerente:

În esență,

conflictul de competență s-a ivit între Judecătoria sectorului 2 București și

Judecătoria Lipova, ambele instanțe declarându-se necompetente teritorial să

soluționeze cauza, având ca obiect contestația la executare formulată,

debitoarea SC V.R. SA, cu sediul în sectorul 2 București, prin care a solicitat

anularea executării silite pornite în Dosarul de executare nr. 79/2013 al

S.C.P.E.J., R., cu sediul în Lipova, județul Arad; executare silită s-a

executat sub forma popririi conturilor deschise de contestatoare la terțul B.N.R.,

cu sediul în sectorul 3 București.

Potrivit art. 713

din Noul C. proc. civ., în materia popririi, contestația la executare poate fi

introdusă și la judecătoria în a cărei circumscripție teritorială îsi are

sediul debitorul, însă numai dacă această alegere aparține debitorului.

În cauză, cum

corect a reținut Judecătoria sectorului 2 București, debitoarea contestatoare

nu și-a manifestat, în mod expres, neechivoc, în cererea de chemare în judecată

și nici prin răspunsul la întâmpinare formulat, opțiunea pentru judecătoria în

a cărei circumscripție își are sediul (Judecătoria sectorului 2 București), ci

a solicitat ca soluționarea cererii sale să fie făcută de Judecătoria sectorului

3 București.

De precizat că,

în materie de poprire, dacă domiciliul sau sediul debitorului se află în

circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de

executare, contestația poate fi introdusă și la judecătoria în circumscripția

căreia își are domiciliul sau sediul debitorului.

Practic, aceste

prevederi procedural instituie derogări importante de la regula potrivit căreia

contestația este de competența instanței de executare. Aceasta deoarece ori de

câte ori, în circumstanțele vizate de text, debitorul va avea domiciliul sau

sediul într-o altăcircumscripție teritorială decât aceea în care se află

instanța de executare, el va alege competența corespunzătoare domiciliului,

respectiv a sediului său.

Cum

contestatoarea nu și-a exprimat în mod expres opțiunea de alegere a instanței

competente să soluționeze contestația la executare, în mod corect s-a stabilit

competența de soluționare a cauzei la Judecătoria Lipova, unde contestatoarea a

promovat cererea.

De precizat că,

reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, astfel

cum rezultă din art. 116 Noul C. proc. civ.

Pentru toate

cazurile în care legea stabilește o competență teritorială alternativă, dreptul

de a decide care dintre instanțele deopotrivă competente să fie sesizate revine

exclusiv reclamantului, opțiune susținută de art. 116 Noul C. proc. civ.,

adoptat prin Legea nr. 134/2010.

Așa fiind, Înalta

Curte urmează a stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze

cererea formulată de reclamantul C.C. în contradictoriu cu pârâta N.M.L., față

de considerentele anterior expuse și de dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc.

civ., este Judecătoria Lipova, căreia i se va trimite dosarul pentru

continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoria Lipova.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 24 septembrie 2014.