ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.09.2015

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1821/2015

HOTĂRÂRE
16.09.2015
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1821/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Deliberând asupra

recursului de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din

27 ianuarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă, în Dosarul

nr. 849/99/2014 s-a dispus suspendarea judecării apelului - declarat de Comuna

Mironeasa în contradictoriu cu intimate SC I.C. SRL împotriva Sentinței civile

nr. 572 din 10 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași având ca obiect

pretenții - până la soluționarea definitivă a Dosarului nr.11400/99/2013,

reținându-se în considerente că, sunt incidente dispozițiile art. 411 alin. (1)

pct. 1 C. proc. civ., că dezlegarea din prezenta cauză depinde de soluția

definitivă ce va fi dată în Dosarul nr. 11400/99/2013 aflat pe rolul

Tribunalului Iași, cele două cauze având temeiuri juridice diferite.

Împotriva încheierii

menționate mai sus, intimată SC I.C. SRL Iași prin administrator I.C. a

declarat recurs.

Recurentul se

raportează prin motivele de nelegalitate invocate la, dispozițiile art. 414. și

art. 483 din Noul C. proc. civ., instanța de apel nu a verificat ce se, judecă

în Dosarul nr. 11400/99/2013, în temeiul căruia a fost suspendată prezenta

cauză mai ales că cele două cauze au temeiuri juridice distincte. Sub acest

aspect, recurenta a susținut în esență, că între cele două acțiuni nu există o

strânsă legătură, acestea fiind total diferite una de cealaltă.

Recurenta a mai

criticat contrarietatea considerentelor din încheierea atacată, în sensul că,

deși s-a reținut că cele două litigii au temeiuri juridice diferite instanța de

apel a dispus suspendarea judecării apelului, cu nesocotirea gravă, a dispozițiilor

imperative vizând situația judecării unui litigiul în limitele cu care a fost

învestită instanța de apel. Indică art. 414 și art. 483 din Noul C. proc. civ.

în opinia recurentului, instanța anterioară a nesocotit dispozițiile legale

privind suspendarea judecății în sensul că cele două acțiuni sunt paralele.

Prezentul litigiu se referă la plata unui rest de plată datorat de partea

adversă, pe când cel de-al doilea - în temeiul căruia s-a dispus suspendarea

judecății - aflat pe rolul. Tribunalului Iași s-a invocate o culpă delictuală

izvorâtă dintr-un eveniment străin contractului, care trebuie analizată în mod

separate, fără ingerințe în acțiunea privind plata prețului.

Intimata a depus

întâmpinare în termenul prevăzut de lege. Înalta Curte a verificat condițiile

de formă în considerarea dispozițiilor art. 493 C. proc. civ. constatând că

recursul declarat în cauză îndeplinește condițiile, de formă prevăzute sub

sancțiunea nulității cererii de recurs, așa cum rezultă din raportul întocmit

în prezenta cauză.

Recursul este

nefondat conform considerentelor ce se vor expune în continuare.

Potrivit

dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. , instanța poate suspenda

judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența sau

inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

Suspendarea

facultativă - cum este cazul în speță - vizează o chestiune prejudicială, de a

cărei soluționare ar putea depinde și hotărârea ce urmează să fie pronunțată în

cauză.

În cauză, acțiunea ce

formează obiectul Dosarului nr. 11400/99/2013 aflat pe rolul Tribunalului Iași

a fost formulată de reclamanta-intimată din prezenta cauză - în contradictoriu

cu pârâta-recurentă din prezenta cauză - prin care s-a cerut obligarea pârâtei

la plata unor sume, ca urmare a incendiului din data de 13 noiembrie 2011,

reprezentând contravaloarea pagubelor materiale suferite în urma incendiului.

Izvorul obligațiilor

îl constituie obligațiile ce rezultă din Contractul de achiziție publică nr.

1038 din 23 decembrie 2009 încheiat de părțile din litigiu, având ca obiect

refuncționalizarea și reparațiile capitale la sediul reclamantei.

În timpul lucrărilor,

a avut loc un incendiu în urma căruia s-au înregistrat pierderi reprezentând o

mare parte din mijloacele fixe, obiecte de inventar și documente. În urma

refuzării pârâtei de a efectua lucrările, reparațiile și refuncționalizarea

sediului reclamantei; de readucere a acestuia în starea care a fost anterior

producerii evenimentului, U.A.T. Mironeasa Iași a demarat acțiunea împotriva

pârâtei, așa cum s-a arătat mai sus. În acest sens, reclamanta din acest

litigiu a depus înscrisuri doveditoare.

Prin cel de-al doilea

demers judiciar, ce formează obiectul prezentului dosar, reclamanta SC I.C. SRL

a chemat în judecată Comuna Mironeasa pentru obligarea acesteia din urmă la

plata sumei de 390.314,44 RON cu titlul de rest de plată neachitat. După cum se

poate observa și în cea de-a două acțiune izvorul obligațiilor îl constituie

Contractul de achiziție publică nr. 1038 din 23 decembrie 2009, conform, căruia

părțile au consfințit drepturi și obligații, pe care instanța de judecată este

obligată să examineze clauzele contractuale, indiferent de cauzele celor două

acțiuni.

Din examinarea

petitelor acțiunilor și sentințele pronunțate în ambele acțiuni, se poate

observa cu ușurință că între cele două acțiuni există o strânsă legătură

determinate de contractul de achiziție, publică potrivit căruia părțile au

convenit modul de derulare a al obiectului contractului, plus împrejurarea că

după încheierea acestui, contract a avut loc incendiul.

Prin urmare, deși

cele două acțiuni au temeiuri juridice diferite izvorul obligațiilor îl

constituie, contractul de achiziții publice încheiat de părțile litigante și nu

numai dar, sumele pretinse reprezintă tocmai, contravaloarea lucrărilor de

remediere sau refuncționalizare a sediului primăriei pârâte, precum și faptul

că acțiunea ce formează obiectul dosarului în baza căruia s-a dispus

suspendarea judecății are prioritate și soluția pronunțată în acesta are o

legătură indisolubilă cu prezentul dosar.

De remarcat că,

recurenta este în confuzie, când susține că acțiunile au temeiuri, diferite,

aspect irelevant în cauză, în condițiile în care instituția suspendării

facultative prejudiciale vizează ipoteza când dezlegarea cauzei depinde - în

tot sau în parte - de existența sau inexistența unui drept care face obiectul

unei alte judecăți.

Pe de altă parte,

această suspendare este lăsată la aprecierea instanței și are competența

exclusivă să aprecieze dacă se impune sau nu suspendarea judecății, sigur în

scopul realizării unei optime administrări a justiției, preîntâmpinarea unor

hotărâri contradictorii sau unor hotărâri greșite.

Este adevărat că,

motivarea încheierii atacate nu este amplu motivată precum pretinde, recurenta,

însă, din examinarea considerentelor acesteia rezultă fără echivoc că, instanța

de apel a motivat sintetic și concis în raport de susținerile părților în

dezbaterile publice consemnate în practicaua încheierii recurate în conformitate

cu înscrisurile depuse la dosar.

Mai mult decât atât,

trebuie evidențiat faptul că, nu este nicio contrarietate în considerentele

încheierii, privind temeiurile diferite ale acțiunilor care interesează

legătura indisolubilă și finalitatea prin pronunțarea hotărârii, cu respectarea

dispozițiilor legale pretins nesocotite.

Celelalte susțineri

ale recurentei antamează fondul pretențiilor ale celor două acțiuni, pe care

Înalta Curte nu le poate examina, dat fiind că recursul este formulat împotriva

încheierii de suspendare facultativă a judecății prezentului litigiu.

În consecință, Înalta

Curte constată că, soluția instanței de apel a fost dată în concordanță cu

dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. , situație în raport cu

care urmează să se respingă ca nefondat recursul formulat de recurenta SC I.C.

SRL împotriva Încheierii din 27 ianuarie 2015 pronunțate de Curtea de Apel

Iași, secția civilă.

Respinge ca nefondat

recursul formulat de recurenta SC I.C. SRL împotriva Încheierii din 27 ianuarie

2015 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția civilă în Dosarul nr.

11400/99/2013.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 16 septembrie 2015.

Procesat de GGC - LM

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-03-04
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1044/2014
i, reprezentate de înscrisurile depuse la dosarul cauzei. În continuare, recurentul a mai arătat că dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 și ale deciziei nr. 939 din 7 martie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invo
ÎCCJ 2016-02-10
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 320/2016
contractul nr. x/2009 - un rest de încasat de 98.663,18 RON și din actul adițional nr. x/2011 - un rest de încasat de 291.650,93 RON. În drept reclamanta a invocat dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006, art. 662 pct. 2, 3, 3 și art. 453 din C. pr
ÎCCJ 2016-04-21
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1323/2016
Decizia nr. 1323/2016 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei; 1. Obiectul cererii deduse judecății; Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția de co
ÎCCJ 2015-03-24
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 853/2015
țe, a formulat apel reclamantul B.Ș. Prin Decizia nr. 322 din 28 noiembrie 2014 a Curții de Apel Iași, secția civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant. Instanța de apel a reținut următoarele în considerentele deciziei:
ÎCCJ 2016-04-08
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1139/2016
Decizia nr. 1139/2016 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Acțiunea judiciară; Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, reclam
Sursă