ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1821/2015

Deliberând asupra recursului de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 27 ianuarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă, în Dosarul nr. 849/99/2014 s-a dispus suspendarea judecării apelului - declarat de Comuna Mironeasa în contradictoriu cu intimate SC I.C. SRL împotriva Sentinței civile nr. 572 din 10 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași având ca obiect pretenții - până la soluționarea definitivă a Dosarului nr.11400/99/2013, reținându-se în considerente că, sunt incidente dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., că dezlegarea din prezenta cauză depinde de soluția definitivă ce va fi dată în Dosarul nr. 11400/99/2013 aflat pe rolul Tribunalului Iași, cele două cauze având temeiuri juridice diferite.

Împotriva încheierii menționate mai sus, intimată SC I.C. SRL Iași prin administrator I.C. a declarat recurs. Recurentul se raportează prin motivele de nelegalitate invocate la, dispozițiile art. 414. și art. 483 din Noul C. proc. civ., instanța de apel nu a verificat ce se, judecă în Dosarul nr. 11400/99/2013, în temeiul căruia a fost suspendată prezenta cauză mai ales că cele două cauze au temeiuri juridice distincte. Sub acest aspect, recurenta a susținut în esență, că între cele două acțiuni nu există o strânsă legătură, acestea fiind total diferite una de cealaltă. Recurenta a mai criticat contrarietatea considerentelor din încheierea atacată, în sensul că, deși s-a reținut că cele două litigii au temeiuri juridice diferite instanța de apel a dispus suspendarea judecării apelului, cu nesocotirea gravă, a dispozițiilor imperative vizând situația judecării unui litigiul în limitele cu care a fost învestită instanța de apel.

Indică art. 414 și art. 483 din Noul C. proc. civ. în opinia recurentului, instanța anterioară a nesocotit dispozițiile legale privind suspendarea judecății în sensul că cele două acțiuni sunt paralele. Prezentul litigiu se referă la plata unui rest de plată datorat de partea adversă, pe când cel de-al doilea - în temeiul căruia s-a dispus suspendarea judecății - aflat pe rolul. Tribunalului Iași s-a invocate o culpă delictuală izvorâtă dintr-un eveniment străin contractului, care trebuie analizată în mod separate, fără ingerințe în acțiunea privind plata prețului. Intimata a depus întâmpinare în termenul prevăzut de lege. Înalta Curte a verificat condițiile de formă în considerarea dispozițiilor art. 493 C. proc.

civ. constatând că recursul declarat în cauză îndeplinește condițiile, de formă prevăzute sub sancțiunea nulității cererii de recurs, așa cum rezultă din raportul întocmit în prezenta cauză. Recursul este nefondat conform considerentelor ce se vor expune în continuare. Potrivit dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. , instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența sau inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți. Suspendarea facultativă - cum este cazul în speță - vizează o chestiune prejudicială, de a cărei soluționare ar putea depinde și hotărârea ce urmează să fie pronunțată în cauză.

În cauză, acțiunea ce formează obiectul Dosarului nr. 11400/99/2013 aflat pe rolul Tribunalului Iași a fost formulată de reclamanta-intimată din prezenta cauză - în contradictoriu cu pârâta-recurentă din prezenta cauză - prin care s-a cerut obligarea pârâtei la plata unor sume, ca urmare a incendiului din data de 13 noiembrie 2011, reprezentând contravaloarea pagubelor materiale suferite în urma incendiului. Izvorul obligațiilor îl constituie obligațiile ce rezultă din Contractul de achiziție publică nr. 1038 din 23 decembrie 2009 încheiat de părțile din litigiu, având ca obiect refuncționalizarea și reparațiile capitale la sediul reclamantei. În timpul lucrărilor, a avut loc un incendiu în urma căruia s-au înregistrat pierderi reprezentând o mare parte din mijloacele fixe, obiecte de inventar și documente.

În urma refuzării pârâtei de a efectua lucrările, reparațiile și refuncționalizarea sediului reclamantei; de readucere a acestuia în starea care a fost anterior producerii evenimentului, U.A.T. Mironeasa Iași a demarat acțiunea împotriva pârâtei, așa cum s-a arătat mai sus. În acest sens, reclamanta din acest litigiu a depus înscrisuri doveditoare. Prin cel de-al doilea demers judiciar, ce formează obiectul prezentului dosar, reclamanta SC I.C. SRL a chemat în judecată Comuna Mironeasa pentru obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 390.314,44 RON cu titlul de rest de plată neachitat. După cum se poate observa și în cea de-a două acțiune izvorul obligațiilor îl constituie Contractul de achiziție publică nr. 1038 din 23 decembrie 2009, conform, căruia părțile au consfințit drepturi și obligații, pe care instanța de judecată este obligată să examineze clauzele contractuale, indiferent de cauzele celor două acțiuni.

Din examinarea petitelor acțiunilor și sentințele pronunțate în ambele acțiuni, se poate observa cu ușurință că între cele două acțiuni există o strânsă legătură determinate de contractul de achiziție, publică potrivit căruia părțile au convenit modul de derulare a al obiectului contractului, plus împrejurarea că după încheierea acestui, contract a avut loc incendiul. Prin urmare, deși cele două acțiuni au temeiuri juridice diferite izvorul obligațiilor îl constituie, contractul de achiziții publice încheiat de părțile litigante și nu numai dar, sumele pretinse reprezintă tocmai, contravaloarea lucrărilor de remediere sau refuncționalizare a sediului primăriei pârâte, precum și faptul că acțiunea ce formează obiectul dosarului în baza căruia s-a dispus suspendarea judecății are prioritate și soluția pronunțată în acesta are o legătură indisolubilă cu prezentul dosar.

De remarcat că, recurenta este în confuzie, când susține că acțiunile au temeiuri, diferite, aspect irelevant în cauză, în condițiile în care instituția suspendării facultative prejudiciale vizează ipoteza când dezlegarea cauzei depinde - în tot sau în parte - de existența sau inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți. Pe de altă parte, această suspendare este lăsată la aprecierea instanței și are competența exclusivă să aprecieze dacă se impune sau nu suspendarea judecății, sigur în scopul realizării unei optime administrări a justiției, preîntâmpinarea unor hotărâri contradictorii sau unor hotărâri greșite.

Este adevărat că, motivarea încheierii atacate nu este amplu motivată precum pretinde, recurenta, însă, din examinarea considerentelor acesteia rezultă fără echivoc că, instanța de apel a motivat sintetic și concis în raport de susținerile părților în dezbaterile publice consemnate în practicaua încheierii recurate în conformitate cu înscrisurile depuse la dosar. Mai mult decât atât, trebuie evidențiat faptul că, nu este nicio contrarietate în considerentele încheierii, privind temeiurile diferite ale acțiunilor care interesează legătura indisolubilă și finalitatea prin pronunțarea hotărârii, cu respectarea dispozițiilor legale pretins nesocotite. Celelalte susțineri ale recurentei antamează fondul pretențiilor ale celor două acțiuni, pe care Înalta Curte nu le poate examina, dat fiind că recursul este formulat împotriva încheierii de suspendare facultativă a judecății prezentului litigiu.

În consecință, Înalta Curte constată că, soluția instanței de apel a fost dată în concordanță cu dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. , situație în raport cu care urmează să se respingă ca nefondat recursul formulat de recurenta SC I.C. SRL împotriva Încheierii din 27 ianuarie 2015 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta SC I.C. SRL împotriva Încheierii din 27 ianuarie 2015 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția civilă în Dosarul nr. 11400/99/2013. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 septembrie 2015. Procesat de GGC - LM