ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1821/2015
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1821/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Deliberând asupra
recursului de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din
27 ianuarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă, în Dosarul
nr. 849/99/2014 s-a dispus suspendarea judecării apelului - declarat de Comuna
Mironeasa în contradictoriu cu intimate SC I.C. SRL împotriva Sentinței civile
nr. 572 din 10 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași având ca obiect
pretenții - până la soluționarea definitivă a Dosarului nr.11400/99/2013,
reținându-se în considerente că, sunt incidente dispozițiile art. 411 alin. (1)
pct. 1 C. proc. civ., că dezlegarea din prezenta cauză depinde de soluția
definitivă ce va fi dată în Dosarul nr. 11400/99/2013 aflat pe rolul
Tribunalului Iași, cele două cauze având temeiuri juridice diferite.
Împotriva încheierii
menționate mai sus, intimată SC I.C. SRL Iași prin administrator I.C. a
declarat recurs.
Recurentul se
raportează prin motivele de nelegalitate invocate la, dispozițiile art. 414. și
art. 483 din Noul C. proc. civ., instanța de apel nu a verificat ce se, judecă
în Dosarul nr. 11400/99/2013, în temeiul căruia a fost suspendată prezenta
cauză mai ales că cele două cauze au temeiuri juridice distincte. Sub acest
aspect, recurenta a susținut în esență, că între cele două acțiuni nu există o
strânsă legătură, acestea fiind total diferite una de cealaltă.
Recurenta a mai
criticat contrarietatea considerentelor din încheierea atacată, în sensul că,
deși s-a reținut că cele două litigii au temeiuri juridice diferite instanța de
apel a dispus suspendarea judecării apelului, cu nesocotirea gravă, a dispozițiilor
imperative vizând situația judecării unui litigiul în limitele cu care a fost
învestită instanța de apel. Indică art. 414 și art. 483 din Noul C. proc. civ.
în opinia recurentului, instanța anterioară a nesocotit dispozițiile legale
privind suspendarea judecății în sensul că cele două acțiuni sunt paralele.
Prezentul litigiu se referă la plata unui rest de plată datorat de partea
adversă, pe când cel de-al doilea - în temeiul căruia s-a dispus suspendarea
judecății - aflat pe rolul. Tribunalului Iași s-a invocate o culpă delictuală
izvorâtă dintr-un eveniment străin contractului, care trebuie analizată în mod
separate, fără ingerințe în acțiunea privind plata prețului.
Intimata a depus
întâmpinare în termenul prevăzut de lege. Înalta Curte a verificat condițiile
de formă în considerarea dispozițiilor art. 493 C. proc. civ. constatând că
recursul declarat în cauză îndeplinește condițiile, de formă prevăzute sub
sancțiunea nulității cererii de recurs, așa cum rezultă din raportul întocmit
în prezenta cauză.
Recursul este
nefondat conform considerentelor ce se vor expune în continuare.
Potrivit
dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. , instanța poate suspenda
judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența sau
inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.
Suspendarea
facultativă - cum este cazul în speță - vizează o chestiune prejudicială, de a
cărei soluționare ar putea depinde și hotărârea ce urmează să fie pronunțată în
cauză.
În cauză, acțiunea ce
formează obiectul Dosarului nr. 11400/99/2013 aflat pe rolul Tribunalului Iași
a fost formulată de reclamanta-intimată din prezenta cauză - în contradictoriu
cu pârâta-recurentă din prezenta cauză - prin care s-a cerut obligarea pârâtei
la plata unor sume, ca urmare a incendiului din data de 13 noiembrie 2011,
reprezentând contravaloarea pagubelor materiale suferite în urma incendiului.
Izvorul obligațiilor
îl constituie obligațiile ce rezultă din Contractul de achiziție publică nr.
1038 din 23 decembrie 2009 încheiat de părțile din litigiu, având ca obiect
refuncționalizarea și reparațiile capitale la sediul reclamantei.
În timpul lucrărilor,
a avut loc un incendiu în urma căruia s-au înregistrat pierderi reprezentând o
mare parte din mijloacele fixe, obiecte de inventar și documente. În urma
refuzării pârâtei de a efectua lucrările, reparațiile și refuncționalizarea
sediului reclamantei; de readucere a acestuia în starea care a fost anterior
producerii evenimentului, U.A.T. Mironeasa Iași a demarat acțiunea împotriva
pârâtei, așa cum s-a arătat mai sus. În acest sens, reclamanta din acest
litigiu a depus înscrisuri doveditoare.
Prin cel de-al doilea
demers judiciar, ce formează obiectul prezentului dosar, reclamanta SC I.C. SRL
a chemat în judecată Comuna Mironeasa pentru obligarea acesteia din urmă la
plata sumei de 390.314,44 RON cu titlul de rest de plată neachitat. După cum se
poate observa și în cea de-a două acțiune izvorul obligațiilor îl constituie
Contractul de achiziție publică nr. 1038 din 23 decembrie 2009, conform, căruia
părțile au consfințit drepturi și obligații, pe care instanța de judecată este
obligată să examineze clauzele contractuale, indiferent de cauzele celor două
acțiuni.
Din examinarea
petitelor acțiunilor și sentințele pronunțate în ambele acțiuni, se poate
observa cu ușurință că între cele două acțiuni există o strânsă legătură
determinate de contractul de achiziție, publică potrivit căruia părțile au
convenit modul de derulare a al obiectului contractului, plus împrejurarea că
după încheierea acestui, contract a avut loc incendiul.
Prin urmare, deși
cele două acțiuni au temeiuri juridice diferite izvorul obligațiilor îl
constituie, contractul de achiziții publice încheiat de părțile litigante și nu
numai dar, sumele pretinse reprezintă tocmai, contravaloarea lucrărilor de
remediere sau refuncționalizare a sediului primăriei pârâte, precum și faptul
că acțiunea ce formează obiectul dosarului în baza căruia s-a dispus
suspendarea judecății are prioritate și soluția pronunțată în acesta are o
legătură indisolubilă cu prezentul dosar.
De remarcat că,
recurenta este în confuzie, când susține că acțiunile au temeiuri, diferite,
aspect irelevant în cauză, în condițiile în care instituția suspendării
facultative prejudiciale vizează ipoteza când dezlegarea cauzei depinde - în
tot sau în parte - de existența sau inexistența unui drept care face obiectul
unei alte judecăți.
Pe de altă parte,
această suspendare este lăsată la aprecierea instanței și are competența
exclusivă să aprecieze dacă se impune sau nu suspendarea judecății, sigur în
scopul realizării unei optime administrări a justiției, preîntâmpinarea unor
hotărâri contradictorii sau unor hotărâri greșite.
Este adevărat că,
motivarea încheierii atacate nu este amplu motivată precum pretinde, recurenta,
însă, din examinarea considerentelor acesteia rezultă fără echivoc că, instanța
de apel a motivat sintetic și concis în raport de susținerile părților în
dezbaterile publice consemnate în practicaua încheierii recurate în conformitate
cu înscrisurile depuse la dosar.
Mai mult decât atât,
trebuie evidențiat faptul că, nu este nicio contrarietate în considerentele
încheierii, privind temeiurile diferite ale acțiunilor care interesează
legătura indisolubilă și finalitatea prin pronunțarea hotărârii, cu respectarea
dispozițiilor legale pretins nesocotite.
Celelalte susțineri
ale recurentei antamează fondul pretențiilor ale celor două acțiuni, pe care
Înalta Curte nu le poate examina, dat fiind că recursul este formulat împotriva
încheierii de suspendare facultativă a judecății prezentului litigiu.
În consecință, Înalta
Curte constată că, soluția instanței de apel a fost dată în concordanță cu
dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. , situație în raport cu
care urmează să se respingă ca nefondat recursul formulat de recurenta SC I.C.
SRL împotriva Încheierii din 27 ianuarie 2015 pronunțate de Curtea de Apel
Iași, secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat
recursul formulat de recurenta SC I.C. SRL împotriva Încheierii din 27 ianuarie
2015 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția civilă în Dosarul nr.
11400/99/2013.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 16 septembrie 2015.
Procesat de GGC - LM