ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 853/2015

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3630 din 01

noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă, a fost respinsă

excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I.G.P.R. A fost

respinsă cererea de chemare în judecată, având ca obiect pretenții, formulată

de reclamantul B.Ș. în contradictoriu cu I.G.P.R., ca fiind neîntemeiată.

Pentru a pronunța

această sentință, tribunalul a reținut că, astfel cum a fost formulată cererea

de chemare în judecată și având în vedere motivele în fapt așa cum au

fost indicate de către reclamant, pârâtul I.G.P.R. nu i-a cauzat acestuia

suferințe psihice, pe de o parte, modificări ale relațiilor sociale,

nepatrimoniale, pe de altă parte. Reclamantul nu a făcut dovada nici a

existenței prejudiciului, cu atât mai puțin a faptei ilicite cauzatoare a

prejudiciului. Reclamantul nu a specificat care este prejudiciul suferit și

nici nu l-a dovedit, nu a demonstrat ce norme au fost încălcate prin presupusa

faptă ilicită menționată de acesta. Prin urmare, neexistând o faptă ilicită

comisă cu vinovăție de către pârât, tribunalul a constatat că nu sunt întrunite

condițiile antrenării răspunderii civile delictuale.

Împotriva Încheierii

nr. 393 din 19 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Iași, prin care s-a

anulat, ca netimbrată, cererea de recuzare formulată de reclamant împotriva

judecătorului L.O., precum și împotriva sentinței primei instanțe, a formulat

apel reclamantul B.Ș.

Prin Decizia

nr. 322 din 28 noiembrie

2014 a Curții de Apel Iași, secția civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul

declarat de reclamant.

Instanța de apel a

reținut următoarele în considerentele deciziei:

Cu privire la apelul

formulat împotriva Încheierii nr. 393 din 19 septembrie 2013, pronunțată de

Tribunalul Iași, curtea a reținut că motivele de apel formulate de B.Ș. privesc

exclusiv fondul cererii și nu pot fi analizate atâta timp cât tribunalul s-a

pronunțat pe o excepție, respectiv cea vizând netimbrarea cererii de recuzare,

chestiune cu privire la care apelantul nu a adus niciun fel de critici.

Cu

privire la apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 3630 din 01 noiembrie

2013, pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă, curtea de apel a reținut că,

în mod judicios, tribunalul, în raport de cele invocate și susținute de

reclamant, a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii

civile delictuale.

Împotriva

Deciziei

nr. 322 din 28 noiembrie 2014 a Curții de Apel Iași, secția civilă, a declarat

recurs reclamantul B.Ș., fără să invoce vreunul din motivele de nelegalitate

prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., solicitând casarea

hotărârilor pronunțate de curtea de apel și de prima instanță și trimiterea

dosarului la Tribunalul Iași în vederea rejudecării cauzei.

În

motivarea recursului, reclamantul își exprimă nemulțumirile legate de modul de

soluționare a cauzei, principala critică fiind aceea că, în mod greșit, a fost

respinsă cererea sa.

Înalta

Curte, fiind investită cu soluționarea recursului, constată că acesta este nul

pentru considerentele ce succed:

Potrivit

dispozițiilor art. 304 C. proc. civ., recursul este o cale extraordinară de

atac prin care se invocă motive de nelegalitate a unei hotărâri.

Art. 302

1

alin. (1) pct. c C. proc. civ. prevede că cererea de recurs va cuprinde,

printre alte mențiuni, sub sancțiunea nulității, și motivele de nelegalitate pe

care se întemeiază recursul, precum și dezvoltarea lor.

Potrivit

dispozițiilor art. 303 C. proc. civ., „recursul se va motiva prin însăși

cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs”.

În art. 306

alin. (3) C. proc. civ. se prevede că „indicarea greșită a motivelor de recurs

nu atrage nulitatea, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor

într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.”.

Instanța

investită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc

eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate

și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la una din situațiile

cuprinse în art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.

În

cererea de recurs formulată de reclamantul

B.Ș.

se constată că acesta își exprimă, în termeni

generali, nemulțumirea față de hotărârile pronunțate în cauză, principala

critică fiind aceea că, în mod greșit, a fost respinsă cererea de chemare în

judecată, fără însă a evoca, în mod concret, critici care să se încadreze în

motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc.

civ.

Astfel,

întrucât criticile formulate nu fac posibilă încadrarea acestora, în mod

concret, în vreunul din motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 304 pct.

1-9 C. proc. civ. și nefiind constatate nici motive de ordine publică care să

ducă la analizarea din oficiu a hotărârii criticate, se va constata nul

recursul declarat de reclamantul

B.Ș.

ÎNALTA CURTE DE

CASAȚI ȘI JUSTIȚIE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de reclamantul B.Ș. împotriva Deciziei nr. 322 din 28 noiembrie 2014 a

Curții de Apel Iași, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 martie 2015.