ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 853/2015

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3630 din 01 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I.G.P.R. A fost respinsă cererea de chemare în judecată, având ca obiect pretenții, formulată de reclamantul B.Ș. în contradictoriu cu I.G.P.R., ca fiind neîntemeiată. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, astfel cum a fost formulată cererea de chemare în judecată și având în vedere motivele în fapt așa cum au fost indicate de către reclamant, pârâtul I.G.P.R. nu i-a cauzat acestuia suferințe psihice, pe de o parte, modificări ale relațiilor sociale, nepatrimoniale, pe de altă parte.

Reclamantul nu a făcut dovada nici a existenței prejudiciului, cu atât mai puțin a faptei ilicite cauzatoare a prejudiciului. Reclamantul nu a specificat care este prejudiciul suferit și nici nu l-a dovedit, nu a demonstrat ce norme au fost încălcate prin presupusa faptă ilicită menționată de acesta. Prin urmare, neexistând o faptă ilicită comisă cu vinovăție de către pârât, tribunalul a constatat că nu sunt întrunite condițiile antrenării răspunderii civile delictuale. Împotriva Încheierii nr. 393 din 19 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Iași, prin care s-a anulat, ca netimbrată, cererea de recuzare formulată de reclamant împotriva judecătorului L.O., precum și împotriva sentinței primei instanțe, a formulat apel reclamantul B.Ș.

Prin Decizia nr. 322 din 28 noiembrie 2014 a Curții de Apel Iași, secția civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant. Instanța de apel a reținut următoarele în considerentele deciziei: Cu privire la apelul formulat împotriva Încheierii nr. 393 din 19 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Iași, curtea a reținut că motivele de apel formulate de B.Ș. privesc exclusiv fondul cererii și nu pot fi analizate atâta timp cât tribunalul s-a pronunțat pe o excepție, respectiv cea vizând netimbrarea cererii de recuzare, chestiune cu privire la care apelantul nu a adus niciun fel de critici. Cu privire la apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 3630 din 01 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă, curtea de apel a reținut că, în mod judicios, tribunalul, în raport de cele invocate și susținute de reclamant, a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.

Împotriva Deciziei nr. 322 din 28 noiembrie 2014 a Curții de Apel Iași, secția civilă, a declarat recurs reclamantul B.Ș., fără să invoce vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârilor pronunțate de curtea de apel și de prima instanță și trimiterea dosarului la Tribunalul Iași în vederea rejudecării cauzei. În motivarea recursului, reclamantul își exprimă nemulțumirile legate de modul de soluționare a cauzei, principala critică fiind aceea că, în mod greșit, a fost respinsă cererea sa. Înalta Curte, fiind investită cu soluționarea recursului, constată că acesta este nul pentru considerentele ce succed: Potrivit dispozițiilor art. 304 C. proc.

civ., recursul este o cale extraordinară de atac prin care se invocă motive de nelegalitate a unei hotărâri. Art. 302 1 alin. (1) pct. c C. proc. civ. prevede că cererea de recurs va cuprinde, printre alte mențiuni, sub sancțiunea nulității, și motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul, precum și dezvoltarea lor. Potrivit dispozițiilor art. 303 C. proc. civ., „recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs”. În art. 306 alin. (3) C. proc. civ. se prevede că „indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.”. Instanța investită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 304 pct. 1-9 C. proc.

civ. În cererea de recurs formulată de reclamantul B.Ș. se constată că acesta își exprimă, în termeni generali, nemulțumirea față de hotărârile pronunțate în cauză, principala critică fiind aceea că, în mod greșit, a fost respinsă cererea de chemare în judecată, fără însă a evoca, în mod concret, critici care să se încadreze în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. Astfel, întrucât criticile formulate nu fac posibilă încadrarea acestora, în mod concret, în vreunul din motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. și nefiind constatate nici motive de ordine publică care să ducă la analizarea din oficiu a hotărârii criticate, se va constata nul recursul declarat de reclamantul B.Ș.

ÎNALTA CURTE DE

CASAȚI ȘI JUSTIȚIE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamantul B.Ș. împotriva Deciziei nr. 322 din 28 noiembrie 2014 a Curții de Apel Iași, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie 2015.