ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4795/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 1604 din 15 mai 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei N.I.D., a admis în parte sesizarea formulată de reclamanta Agenția Națională de Integritate, în contradictoriu cu pârâții N.A., N.C.M., N.I.D.

și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a dispus confiscarea sumei de 6.364.413 RON constatată a fi dobândită nejustificat de către pârâți în perioada 2005 - 2009. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond, analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei N.I.D., a reținut următoarele: În cauză, evaluarea efectuată de Agenția Națională de Integritate a avut în vedere diferențele existente între averea pârâtului dobândită împreună cu familia, în timpul exercitării funcției de director general și totodată, președinte al Consiliului de Administrație al S.N.T.F.C., în perioada 9 martie 2005 - 19 ianuarie 2009, și veniturile realizate în aceeași perioadă.

Pârâtul N.A. nu a dovedit susținerile conform cărora fiica sa, N.I.D., locuiește din anul 2008 împreună cu logodnicul ei, la o altă adresă, și nici împrejurarea că a obținut venituri proprii, motiv pentru care, având în vedere că perioada evaluată este cuprinsă în intervalul 9 martie 2005 - 19 ianuarie 2009, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei N.I.D. este neîntemeiată, fiind respinsă. Pe fondul cauzei, analizând actele și lucrările dosarului, în raport de obiectul cauzei și de temeiurile de drept incidente, Curtea a reținut următoarele: Din suma de 9.825.978 RON cu care a fost sesizată de către Agenția Națională de Integritate, Comisia de cercetare a averilor a apreciat că are caracter justificat suma totală de 3.461.565 RON, compusă din: suma de 1.362.000 RON reprezentând prețul cesionării celor 5000 părți sociale deținute de cedentul N.A.

din capitalul social al SC E. SRL către cesionarii A.O. și B.N., conform Contractului de cesiune părți sociale din 27 aprilie 2005; suma de 237.250 RON reprezentând prețul vânzării de către N.A. a autoturismului T.L.C. către SC I.R. SRL; suma de 210.000 RON provenind din vânzarea unui autoturism marca L. către SC P.I. SRL; suma de 1.652.315 RON, compusă la rândul ei, din sumele de 500.000 RON, 800.000 RON, 100.000 RON și 252.315 RON (echivalentul sumei de 84.105 dolari SUA, la nivelul lunii ianuarie 2006), intrate în contul persoanei cercetate și a soției acestuia, provenind de la I.M. În consecință, Comisia de cercetare a averilor a constatat caracterul nejustificat al diferenței în sumă de 6.364.413 RON, soluție pe care Curtea a apreciat-o ca fiind legală și temeinică pentru argumentele expuse în continuare.

Pentru suma de 4.076.650 RON reprezentând, conform extrasului de cont, restituiri de împrumuturi acordate de pârât societății E. SRL, în mod corect s-a constatat de către Comisie faptul că nu s-a dovedit acordarea efectivă a acestor împrumuturi de bani. Din anexele raportului de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză rezultă că pârâtul a creditat SC E. SRL prin emiterea de către societate a unor dispoziții de încasare, care fac mențiune cu privire la contractele de împrumut respective, restituirile acestor împrumuturi realizându-se prin emiterea unor dispoziții de plată prin casieria societății parțial și prin bancă cu ordine de plată.

În speță, deși în cuprinsul lucrării întocmite în completare la raportul de expertiză contabilă inițial, expertul a concluzionat că din analiza dispozițiilor de plată și încasare, a registrului jurnal din fiecare lună, a balanței de verificare lunare și bilanțurilor contabile, a rezultat că situația prezentată corespunde cu înregistrările din evidența contabilă a societății, se constată că numai în situațiile întocmite cu privire la creditările acordate de N.A. către SC E. SRL fără contract, prin cont 455 ("sume datorate asociaților"), este menționată înregistrarea documentelor justificative în registrul jurnal și balanța de verificare, iar din anexele întocmite în urma analizării fiecărui contract nu rezultă înregistrarea dispozițiilor de încasare/plată în contabilitatea societății de la care emană.

De asemenea, dispozițiile de încasare și plată depuse la dosar nu respectă cerințele de valabilitate prevăzute de lege, lipsind mențiunile vizei de control financiar-preventiv și vizei compartimentului contabilitate.

Mai mult, dispozițiile de încasare și de plată aferente operațiunilor de creditare și restituire a creditărilor au numere de înregistrare consecutive, fie că sunt operațiuni de depunere de numerar, fie că sunt restituiri, în perioadele: 1 februarie 2003 - 2 iunie 2003, 31 octombrie 2003 - 30 decembrie 2003, 3 ianuarie 2004 - 31 august 2004, 1 octombrie 2004 - 31 decembrie 2004, 1 ianuarie 2005 - 29 aprilie 2005, fapt ce conduce la concluzia că în aceste perioade nu au fost încasate prin casierie alte sume care să provină și din desfășurarea activității societății și nici nu au fost efectuate alte cheltuieli în numerar, de către societate, rezultând astfel că prin casierie s-au desfășurat numai operațiuni de depunere și restituire de numerar de la și către N.A., cu titlu de creditare.

În legătură cu acest aspect, deși în lucrarea întocmită drept răspuns la obiecțiunile reclamantei, expertul contabil a arătat că în urma studierii documentelor existente la dosar, a identificat toate dispozițiile de plată, acestea fiind luate în considerare la efectuarea raportului de expertiză contabilă inițial, este de observat faptul că mențiunile expertului privesc numai situația creditărilor la nivelul anului 2003, făcându-se referire numai la lipsa documentelor cu nr. 13 până la 83 și cu nr. 87 până la 89. De asemenea, din analiza soldului contului 512 - "disponibil la bancă în lei", expertul tehnic a constatat un nivel redus al acestuia care ar putea justifica volumul creditărilor, cu excepția lunilor octombrie, noiembrie și decembrie 2004, în care valoarea restituirilor din creditare a fost mai mare decât valoarea creditărilor, conform situațiilor prezentate în raportul de expertiză.

În aceste condiții, nu rezultă că toate sumele acordate cu titlu de creditare de către N.A. au fost utilizate conform scopului avut în vedere la creditarea unei societăți și nu s-a urmărit numai demonstrarea provenienței unor sume care nu au putut fi justificate. În ceea ce privește suma 284.087 RON reprezentând încasări cu titlu de plată dividende de la SC E. SRL, curtea de apel a constatat că aceasta nu are caracter justificat, având în vedere că nu au fost administrate înscrisuri care să susțină starea de fapt, și anume, hotărârea Adunării Generale a Acționarilor de acordare și repartizare a dividendelor, conform dispozițiilor Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, în oricare din formele în vigoare existente la un moment dat.

În raportul de expertiză tehnică contabilă s-a reținut că sumele cuvenite drept dividende pârâtului N.A. în calitate de asociat unic la SC E. SRL au fost repartizate în baza Procesului-verbal al Adunării Generale a Asociaților din anul 2003 și a Raportului de gestiune din 2004, dar aceste documente nu se regăsesc la filele dosarului indicate în centralizatorul în care expertul tehnic a efectuat analiza acestor dividende. De asemenea, Curtea a constatat că în mod corect Comisia de cercetare a averilor nu a luat în considerare sumele reprezentând creditări acordate persoanelor fizice V.I.A. și S.C.A., invocate de către pârât în apărare.

Astfel, în ce privește suma de 300.000 euro acordată de pârât cu titlu de împrumut numitului V.I.A., conform Contractului din 29 decembrie 2002, cu termen de restituire la data de 28 decembrie 2010, s-a constatat că față de data la care suma împrumutată ar fi trebuit să reintre în patrimoniul pârâtului și perioada supusă verificării (9 martie 2005 -19 ianuarie 2009), suma respectivă nu prezintă relevanță. Deși martorul V.I.A. audiat în fața Comisiei de cercetare a declarat că a restituit pârâtului suma împrumutată la sfârșitul anului 2008, ocazie cu care a încheiat o chitanță de descărcare în două exemplare, la dosarul cauzei nu sunt depuse documente justificative, respectiv extrase de cont, din care să rezulte că în anul 2008 în conturile pârâtului și ale soției sale au intrat sume de bani provenind de la V.I.A.

De asemenea, deși în Contractul de împrumut din 21 septembrie 2003 se prevede că suma de 500.000 euro, pe care pârâtul a împrumutat-o numitului S.C.A., trebuia să fie restituită la data de 21 septembrie 2006, termenul de restituire fiind prelungit ulterior până la data de 21 septembrie 2007, din declarația martorului S.C.A. dată în fața Comisiei, a rezultat că suma împrumutată nu a fost restituită nici până în prezent, astfel încât nu influențează situația diferenței nejustificate constatate de Agenția Națională de Integritate. Pentru considerentele expuse, Curtea a constatat că dobândirea sumei de 6.364.413 RON în perioada 2005 - 2009 nu are caracter justificat. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții N.A., N.C.M.

și N.I.D. invocând următoarele motive de recurs: (1) instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale (art. 304 pct. 1). Astfel, d-na judecător M.I., care a pronunțat hotărârea atacată, a făcut parte, în calitate de membru, din Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București, fiind astfel părtinitoare în judecarea cauzei. În mod greșit cererea de abținere a acesteia a fost respinsă, fiind încălcate dispozițiile art. 24 alin. (1) raportat la art. 27 pct. 7 C. proc. civ. (2) sentința atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină (304 pct. 7 C. proc. civ.). Instanța nu a făcut decât să copieze considerentele cuprinse în Ordonanța nr. 5 din 7 decembrie 2011 fără a răspunde concret la apărările și excepțiile invocate de către pârâți în întâmpinare și notele depuse la dosar, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc.

civ. și ale art. 6 parag. 1 Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care consacră obligația instanțelor de judecată de a motiva hotărârile pronunțate. (3) instanța de fond a interpretat în mod greșit actul juridic dedus judecății, schimbând înțelesul vădit neîndoielnic al acestuia (art. 304 pct. 8 C. proc. civ.). Instanța în mod greșit a reținut că termenul de restituire prevăzut în Contractul de împrumut din 29 decembrie 2002 este o dată fixă, respectiv 28 decembrie 2010. Potrivit termenilor contractului, împrumutul trebuia restituit "până la 28 decembrie 2010", iar potrivit declarațiilor împrumutatului și a chitanței descărcătoare depusă la dosar, rezultă că împrumutul a fost restituit la sfârșitul anului 2008. (4) hotărârea atacată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 C. proc.

civ.). Cu referire la suma de 4.076.650 RON, atât Comisia prin Ordonanța 5, cât și instanța fondului apreciază că "dispozițiile de încasare și de plată trebuie însoțite de dovezi privind înregistrarea acestora în contabilitate". În speță, potrivit anexelor nr. 7 a, 7 b, 7 c, 7 d și nr. 8, toate creditările către societate, precum și restituirile de bani de la societate către pârâtul N.A. au fost evidențiate în registrul jurnal al societății E. SRL, precum și în balanțele contabile ale societății întocmite în perioadele respective. În mod nejustificat instanța nu a luat în considerare Rezoluția din 14 februarie 2008 pronunțată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București în Dosarul 633/P/2007.

Totodată, cu referire la suma de 284.087 RON ce reprezintă încasări cu titlu de plată dividende de la societatea E. SRL, în mod greșit instanța de fond, cât și Comisia, au reținut această sumă ca nejustificată, atâta timp cât dispozițiile Legii nr. 31/1990 nu prevăd obligativitatea existenței unei hotărâri a asociaților în cadrul societăților comerciale cu răspundere limitată și care au ca structură a acționariatului un singur asociat (asociat unic). (5) hotărârea atacată nu cuprinde motivele care au stat la baza respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei N.I.D. (ar. 304 pct. 7). Astfel, deși în dispozitiv instanța de fond face referire la respingerea acestei excepții, în considerentele hotărârii nu sunt cuprinse argumentele care au stat la baza pronunțării acestei soluții, fiind astfel încălcat dreptul pârâților la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

La termenul din 18 septembrie 2014 instanța de recurs a invocat, din oficiu, excepția nulității recursului pentru nemotivarea în termenul legal, excepție întemeiată pe prevederile art. 306 alin. (1) cu referire la art. 303 alin. (1) și (2) C. proc. civ. Prin concluziile orale și scrise formulate asupra excepției recurenții au solicitat respingerea acesteia, având în vedere că, în conformitate cu art. 91 și 93 C. proc. civ., au indicat instanței de fond un domiciliu ales, iar această mențiune a fost făcută în cuprinsul întâmpinării de la dosarul de fond. Recurenții au mai arătat că - indiferent dacă s-ar reține că și-au ales domiciliul procesual în baza art. 91 și 93 C. proc. civ. sau că și-au schimbat domiciliul pe parcursul procesului (art. 98 C. proc.

civ.) - adresa la care trebuia să le fie comunicată sentința era cea a domiciliului ales, iar nu cea a domiciliului lor. Analizând actele și lucrările dosarului de fond în raport de excepția de procedură invocată, analiză ce primează - conform art. 137 C. proc. civ. - în raport de problemele ce țin de fondul recursului, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 93 C. proc. civ. "În caz de alegere de domiciliu, dacă partea a arătat și persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană, iar în lipsa unei asemenea arătări, la domiciliul părții". În speță, în cadrul acțiunii în constatare formulată în baza Legii nr. 176/2010, modificată și completată, pârâții au fost citați la adresa rezultată din dosarul Comisiei de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel București și din Ordonanța nr. 5 din 7 decembrie 2011 - adresă reprezentând domiciliul părților.

Aceeași adresă, respectiv "București, str. D.V. (...)" a fost indicată de recurenții pârâți într-o primă cerere, depusă la data de 27 aprilie 2012, la dosarul de fond. În cuprinsul unei cereri ulterioare, depusă la data de 2 mai 2012, la dosarul de fond, pârâții menționează domiciliul ales la Cabinetul Individual de Avocatură L.V. din București, sector 1, dar fără nicio solicitare de comunicare a actelor de procedură către o persoană desemnată. Potrivit art. 93 C. proc. civ. citat, în lipsa indicării persoanei însărcinate cu primirea actelor de procedură, comunicarea se face la domiciliul părții. Față de aceste prevederi legale, instanța de fond a făcut o comunicare valabilă a sentinței recurate la domiciliul pârâților, iar această comunicare s-a făcut la data de 13 iunie 2013, potrivit dovezii existente la dosarul de fond.

În raport de data comunicării sentinței, depunerea motivelor de recurs la 1 octombrie 2013 este tardivă, fiind, în mod evident făcută cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 303 alin. (2) C. proc. civ. O soluție similară a fost adoptată și într-o speță soluționată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, prin Decizia nr. 5613 din 14 octombrie 2004. Pentru considerentele menționate excepția nulității recursului întemeiată pe prevederile art. 306 alin. (1) cu referire la art. 303 alin. (2) C. proc. civ. urmează a fi admisă, constatându-se nulitatea acestuia pentru nemotivare în termenul legal, în cauză nefiind identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, în condițiile art. 306 alin. (2) C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția nulității recursului invocată din oficiu. Constată nul recursul declarat de N.A., N.C.M. și N.I.D. împotriva Sentinței civile nr. 1604 din 15 mai 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 decembrie 2014. Procesat de GGC - AZ