ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2104/2015

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Decizia nr. 7 din 13 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 889/39/2014, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta M.M. împotriva încheierii din 19 noiembrie 2014 și a Deciziei nr. 455 din 20 noiembrie 2014 a aceleiași instanțe, pronunțate în Dosarul nr. 612/39/2014/a1 și, respectiv, în Dosarul nr. 612/39/2014. Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin încheierea din 19 noiembrie 2014 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă, a fost respinsă cererea de reexaminare formulată de petenta M.M., iar prin Decizia nr. 455 din 20 noiembrie 2014, pronunțată de aceeași instanță, decizie irevocabilă, a fost anulată, ca netimbrată, o contestație în anulare a aceleiași petente.

În raport de aceste aspecte, instanța a reținut că cererea de revizuire formulată de revizuenta M.M. nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 322 C. proc. civ., întrucât niciuna dintre hotărârile atacate nu evocă fondul. Împotriva acestei decizii a formulat "apel" petenta M.M. Prin Decizia nr. 1003 din 3 aprilie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost respinsă, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată "apel", formulată de revizuenta M.M. În motivarea acestei soluții, instanța a reținut următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 328 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

De asemenea, conform prevederilor art. 129 din Constituția României, împotriva hotărârilor judecătorești pot fi exercitate căile de atac, în condițiile legii. În cauză, prin Decizia nr. 7 din 13 ianuarie 2015 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petenta M.M. împotriva încheierii din 19 noiembrie 2014 și a Deciziei nr. 455 din 20 noiembrie 2014, pronunțate de aceeași instanță în Dosarul nr. 612/39/2014/a1 și, respectiv, în Dosarul nr. 612/39/2014. Această decizie este supusă acelorași căi de atac ca și Decizia nr. 455 din 20 noiembrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă. Or, Decizia nr. 455 din 20 noiembrie 2014 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă, mai sus menționată, prin care a fost anulată, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de contestatoarea M.M.

împotriva Deciziei nr. 334 din 9 iulie 2014, pronunțată de aceeași instanță, este irevocabilă, întrucât calea de atac de retractare soluționată prin aceasta a fost formulată împotriva unei hotărâri irevocabile, dată într-o contestație în anulare. În consecință și Decizia nr. 7 din 13 ianuarie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, este irevocabilă. De asemenea, și încheierea din 19 noiembrie 2014 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă, prin care a fost soluționată cererea de reexaminare formulată de petenta M.M. împotriva încheierii din 23 octombrie 2014, pronunțată de aceeași instanță, prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar, este irevocabilă, în raport de dispozițiile art. 15 alin. (3) din O.U.G.

nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, care stipulează că asupra cererii de reexaminare, instanța se pronunță prin încheiere irevocabilă. Față de aspectele expuse, admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, inițierea controlului judiciar asupra hotărârii atacate este determinată de exercitarea acesteia în condițiile prevederilor legale. Astfel, decizia supusă examinării în cauză este irevocabilă și, prin urmare, nesusceptibilă de reformare pe calea apelului sau recursului. Prin urmare, având în vedere că hotărârea revizuită a fost pronunțată într-o cerere de revizuire, soluționată în mod irevocabil de Curtea de Apel Suceava, calea de atac îndreptată împotriva acesteia este inadmisibilă.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. calea de atac intitulată "apel" de petenta M.M. a fost respinsă, ca inadmisibilă. Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare M.M., înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 17 aprilie 2015. În motivarea contestației în anulare, fără a invoca temeiul juridic pe care își întemeiază calea extraordinară de atac, contestatoarea se limitează a face doar o expunere a situației de fapt și a nemulțumirilor ei cu privire la litigiile purtate cu intimata. În esență, susține că este văduvă, iar fiul său, M.L. nu este trecut ca moștenitor în registrul agricol, deși deține acte doveditoare cu privire la teren.

Contestatoarea este nemulțumită că este atacată la domiciliul său de primarul localității Fălticeni și de cei de la Comisia de fond funciar. Înalta Curte, la termenul din 8 octombrie 2015, a invocat excepția inadmisibilității contestației în anulare, pe care o va analiza cu prioritate, față de dispozițiile art. 137 C. proc. civ. și pe care o va admite, pentru considerentele care succed. Căile de atac și condițiile în care acestea pot fi exercitate, sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece legiuitorul a avut în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces. Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispozițiile art. 317 C. proc.

civ. (contestația în anulare obișnuită, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre irevocabilă) și ale art. 318 C. proc. civ. (contestația în anulare specială, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanței de recurs). Cazurile în care poate fi promovată contestația în anulare obișnuită sunt: când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii și când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. Contestația în anulare specială, la rândul său să poate fi promovată în două ipoteze: când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale și când instanța, respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.

Prin urmare, pe calea contestației în anulare nu pot fi valorificate decât nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea dată de instanță fondului raportului juridic dedus judecății. Fiind o cale de retractare și nu de cenzură judiciară, contestația în anulare nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond ce au fost soluționate de instanță și care s-a pronunțat asupra motivelor de casare invocate de parte. Or, în speță, susținerile formulate de contestatoare nu vizează niciuna din neregulile procedurale prevăzute expres și limitativ de art. 317 și 318 C. proc. civ., ci sunt, în esență, nemulțumirile sale care vizează modul de soluționare a litigiului dintre părți.

Prin reglementarea căii de retractare a contestației în anulare, legea nu a urmărit, însă, să deschidă părților calea recursului la recurs, care să fie soluționat de aceeași instanță, pe motivul că s-a stabilit eronat situația de fapt ori s-a aplicat greșit legea. Ca atare, criticile formulate de contestatoare nu se încadrează în dispozițiile art. 317 și 318 C. proc. civ., niciuna din aceste critici neavând legătură cu neregulile procedurale prevăzute de textele menționate ca motive de contestație în anulare. Așa fiind, față de considerentele anterior expuse, Înalta Curte va respinge contestația în anulare, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea M.M. împotriva Deciziei nr. 1003 din 3 aprilie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 octombrie 2015. Procesat de GGC - CL