ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.12.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7568/2013

HOTĂRÂRE
04.12.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7568/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Târgu-Mureș la data de 18 noiembrie 2011 sub nr. 394/43/2011, reclamanta SC

T.S.A. SRL, a solicitat în contradictoriu cu pârâtului M.A.I. - I.G.P.R. -

D.O.P., anularea actului din 28 octombrie 2011 și obligarea pârâtei la

actualizarea licenței de funcționare a societății.

din 4 mai 2012 a Curții de Apel Târgu-Mureș a fost admisă cererea reclamantei SC

T.S.A. SRL, formulată în contradictoriu cu pârâtul M.A.I. - I.G.P.R. și, în

consecință, a fost anulat actul din 28 octombrie 2011 emis de pârât, și obligat

pârâtul să acorde reclamantei licența pentru a desfășura activități de

proiectare, instalare, modificare sau întreținere a componentelor sau

sistemelor de alarmare împotriva efracției.

și de drept care au stat la baza formării convingerii instanței

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că reclamanta SC T.S.A. SRL a deținut

licența de funcționare din 09 octombrie 2008 pentru activități de instalare și

întreținere sisteme de alarmare împotriva efracției.

La data de 07 martie 2011

administratorul societății a depus la I.P.J. Harghita documentația pentru

extinderea licenței cu activitatea de proiectare sisteme de alarmare împotriva

efracției, însă la verificările efectuate de către I.P.J. Harghita s-a

constatat că, urmare a retragerii numitului B.A. din funcția de administrator

și director tehnic al societății, nu sunt întrunite condițiile de licențiere

pentru proiectarea, instalarea și întreținerea sistemelor de alarmare.

Prin adresa din 08

august 2011, reclamanta a solicitat I.P.J. Harghita comunicarea stadiului în

care se află dosarul de actualizare a licenței SC T.S.A. SRL depus la data de

07 martie 2011 și completat la data de 17 iunie 2011.

I.P.J. Harghita a

comunicat reclamantei, prin adresa din 23 august 2011 că, pentru reînnoirea

licenței de funcționare a societății în conformitate cu anexa 2 secțiunea a III-a,

art. 11 din H.G. nr. 1010/2004, este necesar ca reclamanta să depună, în două

exemplare, documentația împreună cu regulamentul de organizare și funcționare a

societății în domeniul instalării și întreținerii, sistemelor de alarmare,

actualizat în urma modificărilor statutului societății.

Ulterior, prin

referatul din 11 octombrie 2011, I.P.J. Harghita a propus retragerea licenței din

09 octombrie 2008 datorită expirării valabilității, fapt constatat de I.G.P.R.-D.O.P.

și confirmat de referatul din 26 octombrie 2011.

Privitor la

solicitarea de obținere a licenței, în urma verificărilor, I.P.J. Harghita,

prin adresa nr. 154.383 din 17 octombrie 2011, a propus neacordarea licenței de

funcționare în domeniul proiectării, instalării și întreținerii sistemelor de

alarmare împotriva efracției, lucrarea fiind înregistrată la D.O.P. la 21 octombrie

201.

Instanța de primă

jurisdicție a reținut că instituția pârâtă a constatat neândeplinirea condiției

prevăzută la art. 2 lit. c) din Anexa nr. 2 a H.G. nr. 1010/2004, respectiv a

faptului că pentru administratorul F.A. nu s-a făcut dovada calificării în

domeniul electric, cu studii superioare în profil electric și specializare în

sisteme electronice de securitate (certificat eliberat de un formator

autorizat, cu tematică avizată de I.G.P.R.), și, pentru acest motiv, a luat

decizia de neaprobare a cererii de licențiere.

A reținut instanța de

fond că a rezultat din actele dosarului faptul că, pe de-o parte, vechea

licență de funcționare din 09 octombrie 2008 a expirat, iar, pe de altă parte,

reclamantei i-a fost respinsă cererea de acordare a unei noi licențe de

funcționare.

Temeiul juridic al

soluției de respingere a cererii de acordare a unei noi licențe este

reprezentat de dispozițiile art. 3 lit. c) Anexa nr. 2 din H.G. nr. 1010/2004,

potrivit cărora „Pentru obținerea licenței de funcționare, conducătorul

societății depune la I.J.P (...) documentele conducătorilor societății,

constând în: actul de identitate, ultima diplomă de studii și curriculum vitae,

sens în care este necesar ca cel puțin o persoană să aibă pregătirea în domeniu

pentru a fi testate profesional de unitatea de poliție competentă”.

Instanța a constatat,

din înscrisurile aflate la dosar, că administratorul reclamantei F.B.A. a

absolvit programul de perfecționare ca tehnician pentru sisteme D.S.V.C.A. și a

promovat examenul de absolvire la data de 10 mai 2011 cu nota 7,31.

La rândul său U.T.C.

a absolvit același program pentru obținerea calității de tehnician pentru

sisteme D.S.V.C.A.

De asemenea, s-a

reținut că societatea reclamantă are încă doi angajați, M.G.V. și V.L.M., care

au dobândit calitatea de inginer sisteme de securitate și respectiv de

proiectant sisteme de securitate.

Instanța de primă

jurisdicție a reținut că prin adresa din 23 august 2011, I.P.J. Harghita l-a

avizat favorabil pe administratorul F.A.

În raport de toate aceste

considerente, Curtea a reținut ca nejustificat refuzul pârâtei de a acorda

reclamantei licența solicitată, în condițiile în care s-a făcut dovada că

administratorul F.A. a absolvit un program de perfecționare ca tehnician pentru

sisteme D.S.V.C.A., astfel încât nu se poate susține că nu are pregătire de

specialitate în domeniu.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs pârâta I.G.P.R., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, invocând motivul de recurs prevăzut art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În expunerea

motivelor se arată că societatea reclamantă SC T.S.A. SRL a deținut licență de

funcționare din 9 octombrie 2008, pentru activități de instalare și

întreținere, sisteme de alarmare împotriva efracției.

La data obținerii

licenței, societatea avea sediul la Giurgiu iar acționar erau I.T.F. și H.L.D.

Ulterior, structura

acționariatului s-a schimbat prin cesionarea succesivă a părților sociale. A

urmat schimbarea sediului din Giurgiu la Miercurea Ciuc.

După toate aceste

schimbări societatea era obligată să solicite preschimbarea licenței însă nu

s-au făcut demersuri în acest sens, societatea funcționând cu încălcarea

dispozițiilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor bunurilor, valorilor

și protecția persoanelor și H.G. nr. 1010/2004 de aprobare a Normelor

metodologice și a documentelor prevăzute la art. 69 din Legea nr. 333/2003.

La dada de 19 mai

2010 este ales administrator și numit director tehnic B.A. acesta având

competențe în inginerie electrică și depune la I.P.J. Harghita documentația

pentru solicitarea licenței în proiectare instalare și întreținere a sistemelor

de alarmare. Ulterior, mai precis la 8 iunie 2011 intervin noi modificări în

structura societății prin revocarea administratorului și directorului tehnic B.A.

și numirea ca administrator a lui F.A. Acesta din urmă nu a făcut dovada

competențelor profesionale în domeniul electric astfel că prin Raportul din 17

octombrie 2011 I.P.J. Harghita propune neacordarea licenței pentru activități

de proiectare instalare și întreținere, sisteme de alarmare împotriva

efracției.

La soluționarea

nefavorabilă a acestei cereri s-a avut în vedere și faptul că asociatul C., P.F.

a suferit condamnări pentru infracțiunii cu intenție, iar avizul acordat de I.P.J.

este nelegal.

În condițiile precizate

I.G.P.R. a confirmat propunerea făcută de I.P.J. Harghita prin raportul din 17

octombrie 2001 de neacordare a licenței pentru activitatea proiectare,

instalare și întreținere a sistemelor de alarmare împotriva efracției.

La soluționarea

cauzei instanța de fond a reținut că societatea are trei angajați cu competențe

profesionale în domeniul, pe nume U.C., M.V. și V.M., dar aceștia nu au fost

indicați în dosarul depus la I.T.P. motiv pentru care nu au fost verificați de I.P.J.

Harghita pentru obținerea avizelor.

Pârâta prin

întâmpinarea formulată solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea

soluției primei instanțe ca temeinică și legală, cu obligarea intimatei la

plata cheltuielilor de judecată.

În motivare poziției

procesuale se arată că societatea a deținut licența de funcționare din 9

octombrie 2008 pentru activității de instalare și întreținere sisteme de

alarmare împotriva efracției.

La data de 7 martie

2011 administratorul societății a depus la I.P.J. Harghita documentația pentru

extinderea licenței cu activitatea de proiectare sisteme de alarmare împotriva

efracției, însă la verificările efectuate de către I.P.J. Harghita s-a

constatat prin adresa din 8 iunie 2011, ca urmare a retragerii numitului B.A.

din funcția de administrator și director tehnic al societății, nu mai sunt

întrunite condițiile de licențiere motiv pentru care cererea a fost respinsă.

S-a invocat

neîndeplinirea condiției prevăzute la art. 2 lit. c) din Anexa nr. 2 la H.G. nr.

1010/2004, respectiv a faptului că pentru administratorul F.A. nu s-a făcut

dovada calificării în domeniul electric și specializare în sisteme electronice.

Cererea a fost greșit

respinsă, deoarece noul administrator a demonstrat că deține competențele

profesionale în domeniu, în plus societatea mai avea trei angajați cu

specializare în activități de proiectare, instalare și întreținere sisteme

Analizând sentința

atacată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor de recurs

invocate, și din oficiu, prin prisma normelor și dispozițiilor legale incidente

în cauză, instanța de control judiciar reține că recursul este nefondat pentru

considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Actul administrativ

supus controlului de legalitate pe calea prevăzută de art. 1 alin. (1) și art. 8

alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ este adresa

din 28 octombrie 2011 prin care s-a respins cererea reclamantei de autorizare a

extinderii licenței cu activitatea de proiectare sisteme de alarmare împotriva

efracției.

Temeiul juridic al

soluției de respingere a cererii de extindere a licenței este reprezentat de

dispozițiile art. 2 lit. c) și art. 3 Anexa 2 din H.G. nr. 1010/2004.

Potrivit acestor

dispoziții pentru obținerea licenței de funcționare, conducătorul societății

depune la I.J.P. „documentele conducătorilor societății constând în actul de

identitate, ultima diplomă de studii și curriculum vitae, sens în care este

necesar ca cel puțin o persoană să aibă pregătire în domeniu, pentru a fi testată

profesional de unitatea de poliție competentă”.

Condițiile de

pregătire se referă la calificarea dobândită în profil electronic și

specializare electronică.

În condițiile în care

unica motivare a deciziei de respingere constă în această trimitere, legalitatea

actului se impune a fi verificată numai în privința modalității de interpretare

a acestor dispoziții legale și aprecierii documentelor ce reflectă pregătirea

administratorului și angajaților societății, documente ce au fost anexate

cererii.

Textul legal sus

menționat stabilește condițiile de pregătire necesare obținerii licenței pentru

activități de proiectare, instalare și întreținere a sistemelor de alarmare

împotriva efracțiilor și se referă la calificarea dobândită în profil

electric studii tehnice superioare și/sau specializare în sisteme electronice

de securitate.

Din actele depuse la

dosar, (filele 101-108), rezultă că administratorul societății F.A. a absolvit

programul de perfecționare ca tehnician pentru sisteme D.S.V.C.A. și a promovat

examenul de absolvire la data de 10 mai 2011 cu nota 7,31.

Mai rezultă din

aceleași documente că societatea intimată mai are și alți angajați pe nume U.C.

care a absolvit programul pentru obținerea calificării de tehnician pentru

sisteme D.S.V.C.A. (fila 10) iar angajații M.V. și V.M. au dobândit calitatea

de inginer sisteme de securitate și respectiv de proiectant sisteme de

securitate (filele 104-107).

Totodată prin adresa

din 23 august 2011 I.P.J. Harghita i-a acordat aviz favorabil administratorului

F.A. aviz care nu a fost retras.

Toate aceste

documente, care certifică calificarea administratorului societății dar și a

angajaților au fost obținute anterior formulării cererii pentru aprobarea

extinderii licenței cu activitatea de proiectare sisteme de alarmare și au fost

anexate cererii, împrejurare certificată prin adresa din 23 august 2011 (fila

14).

De altfel, în fază

inițială s-a acordat aviz favorabil administratorului societății cu motivarea

că îndeplinește condițiile din punct de vedere a calificării profesionale

pentru ca ulterior cererea să fie respinsă pe considerentul că același

administrator nu are pregătirea necesară în domeniu.

Toate aceste probe

demonstrează cu prisosință că în speță, sunt îndeplinite condițiile de

pregătire profesională administratorului societății dar și a personalului

angajat pentru obținerea licenței în proiectare și administrare sisteme de

alarmare împotriva efracției, astfel că refuzul autorității de acordare a

licenței exprimat prin adresa contestată a fost dată cu exces de putere.

Motivul invocat de

autoritatea recurentă în cuprinsul cererii de recurs, în sensul că licența de

funcționare din 9 octombrie 2008 a fost anulată, nu poate conduce la

modificarea hotărârii deoarece acest motiv nu a fost reținut atunci când s-a

soluționat nefavorabil cererea reclamantei.

Autoritatea

competentă trebuia să indice în cuprinsul deciziei toate împrejurările de fapt

precum și motivele de drept care au determinat să ia această decizie în raport

de rezultatele examenului prealabil al dosarului astfel ca petiționarul să

cunoască și să evalueze temeiurile deciziei.

Pentru toate aceste

considerente se concluzionează că prima instanță a făcut o corectă aplicare a

dispozițiilor art. 3 lit. c) Anexa nr. 2 H.G. nr. 1010/2004 și o justă

apreciere a documentelor vizând calificarea profesională a administratorului

societății și personalului angajat. Hotărârea primei instanței fiind temeinică

și legală, instanța de control judiciar, în baza dispozițiilor art. 312 alin.

(1) C. proc. civ. raportat la art. 316 din același cod, va respinge recursul ca

nefondat și va menține soluția primei instanțe ca temeinică și legală.

În baza dispozițiilor

art. 274 alin. (1) și (3) C. proc. civ. recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor

de judecată în favoarea intimatei în cuantum de 2000 lei, reprezentând onorariu

avocațial. Cuantumul onorariului a fost stabilit în raport de complexitatea

cauzei și activitatea desfășurată de avocat, constând în depunerea întâmpinării

și susținerea apărărilor în fața instanței de recurs.

Respinge recursul

declarat de I.G.P.R. împotriva sentinței nr. 83 din 4 mai 2012 a Curții de Apel

Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Obligă recurentul la

plata sumei de 2000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către intimata SC

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 decembrie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-11-07
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 362/2018
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, sub numărul x/64 din 05
ÎCCJ 2015-12-11
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4002/2015
proiectare, instalare, modificare sau întreținere a componentelor sau sistemelor de alarmare împotriva efracției. Prin cererea înregistrată la reclamantă din 07 septembrie 2012 și la M.I.-I.P.J. Tulcea din 11 septembrie 2012 în atenția I.G.
ÎCCJ 2015-03-26
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1404/2015
Decizia nr. 1404/2015 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei; 1.1. Cererea de chemare în judecată; Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Tg. Mureș la data d
ÎCCJ 2011-03-08
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1348/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Soluția primei instanțe Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București reclamanta SC M.A.B.A. SRL a solicitat în c
ÎCCJ 2013-10-01
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6469/2013
Mureș și a declinat în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul T.H., în contradictoriu cu pârâții I.J.P. Mureș și I.G.P.R. Pen
Sursă