ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 351/2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 351/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

1.

Sesizarea instanței de fond

Prin

cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția contencios

administrativ și fiscal, reclamanta A.R.A.I.E.X., în contradictoriu cu

O.R.D.A., a solicitat suspendarea și anularea Deciziei O.R.D.A. nr. 5 din 16

ianuarie 2013.

Cererea de suspendare a executării măsurilor

dispuse prin Decizia nr. 5/2013 formulată în temeiul art. 15 din Legea nr.

554/2004 a fost respinsă ca inadmisibilă, conform art. 14 alin. (6) din aceeași

lege, prin Încheierea de ședință din 12 septembrie 2013 și a fost atacată

separat cu recurs la 10 octombrie 2013.

La 20 iunie 2013, C.R.A.D.A.I. CREDIDAM a

formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea pârâtului prin care a

solicitat admiterea în principiu a cererii și respingerea acțiunii ca

neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 3131 din 17

octombrie 2013 a Curții de Apel București, a fost respinsă, ca neîntemeiată,

cererea reclamantei A.R.A.I.E.X. în contradictoriu cu O.R.D.A., a fost admisă

cererea de intervenție accesorie în favoarea pârâtului formulată de CREDIDAM și

respinsă, ca neîntemeiată, cererea intervenientului la obligarea reclamantei la

plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 4.960 RON reprezentând onorariu

apărător.

A.R.A.I.E.X. a formulat recurs atât împotriva

Încheierii din 12 septembrie 2013 prin care a fost respinsă cererea de

suspendare ca inadmisibilă, precum și împotriva Sentinței civile nr. 3131/2013

a Curții de Apel București.

I. În recursul declarat împotriva Încheierii

din 12 septembrie 2013 s-a arătat că din analiza comparativă a cererii de

suspendare a executării Deciziei O.R.D.A. nr. 5/2013 formulată în cadrul

prezentului dosar și cererea de suspendare a executării aceleiași decizii

formulată în cadrul Dosarului nr. 1236/2/2013 rezultă explicit că argumentele

invocate de reclamantă sunt total diferite, nefiind incidente în speță

dispozițiile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004.

Inițial, cererea de suspendare a fost

întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, iar cererea

formulată în prezenta cauză are ca temei prevederile art. 14 din Legea nr.

554/2004, dar și cele ale art. 15, iar în cea de-a doua cerere au fost invocate

două motive de nelegalitate noi și anume: nelegalitatea actului contestat

raportat la prevederile art. 134 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 și

nelegalitatea actului raportat la art. 134 alin. (2) lit. e) din Legea nr.

8/1996.

S-a solicitat respingerea excepției inadmisibilității

cererii de suspendare și analiza pe fond a cererii raportat la îndeplinirea

condițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv a cazului bine justificat

și a pagubei iminente.

Pentru a dovedi că este îndeplinită condiția

cazului bine justificat, recurenta a arătat că actul contestat a fost emis cu

nerespectarea prevederilor art. 134 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996

deoarece O.R.D.A. nu a dispus o măsură identică în sarcina CREDIDAM, a

dispozițiilor art. 134 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 8/1996 întrucât

deducerea, reținerea și utilizarea sumelor ce constituie cota de 15% aferentă

remunerației colectate de A.R.A.I.E.X. s-a făcut corect, după data de 26

ianuarie 2012.

Referitor la condiția prejudiciului iminent

recurenta a invocat faptul că menținerea actului contestat prejudiciază

A.R.A.I.E.X. pentru că, pe de o parte, impunea acesteia, în mod greșit,

aplicarea unor măsuri cu caracter rectificativ din punct de vedere financiar

contabil care sunt nelegale, supunând-o aplicării unei posibile sancțiuni de

către A.N.A.F., iar, pe de altă parte, generează un dezechilibru financiar în

patrimoniul A.R.A.I.E.X. prin aceea că este forțată să partajeze cu CREDIDAM

comisionul de administrare aferent repartiției pe care a efectuat-o direct în

februarie 2012, fără a primi de la acest OGC ce i se cuvine cu același titlu

pentru repartiția sa din decembrie 2011.

S-a apreciat că prejudiciul major pe care îl

creează A.R.A.I.E.X., actul a cărui suspendare o solicită, deoarece s-ar ajunge

la reinstaurarea în România a politicii de monopol practicată cu succes de

CREDIDAM, cu susținerea fățișă a O.R.D.A. de peste 16 ani.

S-a solicitat admiterea recursului în sensul

respingerii excepției inadmisibilității cererii de suspendare a executării

Deciziei O.R.D.A. nr. 5 din 16 ianuarie 2013 și modificarea în tot a hotărârii

atacate, în sensul admiterii cererii A.R.A.I.E.X. de suspendare a executării

Deciziei O.R.D.A. nr. 5/2013.

În drept, au fost invocate prevederile art.

486, 487 și 488 pct. 6 C. proc. civ., Legea nr. 554/2004, Legea nr. 5/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările

ulterioare.

II. În recursul declarat de A.R.A.I.E.X.

împotriva Sentinței civile nr. 3131 din 17 octombrie 2013 a Curții de Apel

București, au fost invocate următoarele motive:

- greșita constatare a încălcării

prevederilor art. 134 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996.

Aceste prevederi dispun în sarcina tuturor

organismelor de gestiune colectivă care desfășoară în paralel activitatea

pentru un domeniu de administrare drepturi de autor sau drepturi conexe,

obligația de partajare a comisionului de 15% din sumele colectate de fiecare

dintre aceștia din domeniile pentru care dețin calitatea de colector conform

legii, în speță în sarcina A.R.A.I.E.X. și CREDIDAM care erau la acea dată

singurele organisme de gestiune colectivă din domeniu din România.

Pentru că CREDIDAM a boicotat încheierea unui

protocol de partajare a comisionului, A.R.A.I.E.X. a realizat prima repartiție

din sumele colectate cu titlu de remunerație cu luarea în considerare a art.

121 alin. (5) din Legea nr. 8/1996 atât pentru membrii A.R.A.I.E.X. cât și

pentru membrii CREDIDAM și a reținut întregul comision de 15%.

S-a apreciat că în cazul în care un organism

de gestiune colectivă realizează repartiții în mod direct și către membrii

altui organism de gestiune colectivă, așa cum s-a întâmplat în speță, aceasta

din urmă nu are nicio justificare în a mai reține la rându-i comisionul de

administrare.

Recurenta a învederat și faptul că procentul maxim

al comisionului de administrare ce poate fi reținut de organismele de gestiune

colectivă este stabilit de dispozițiile exprese ale art. 134 alin. (2) lit. b)

și c) din Legea nr. 8/1996, fiind de 30% din sumele colectate anual, iar

recurenta se încadrează în limita stabilită de dispozițiile legale.

În condițiile în care A.R.A.I.E.X. a început

activitatea de colectare pe sursa-cablu la 18 noiembrie 2011, în raport de

disp. art. 134 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 8/1996 care instituie un termen

de 6 luni pentru repartizare de la data colectării, recurenta a considerat că

A.R.A.I.E.X. se află în termenul legal pentru efectuarea repartiției și este

nejustificat să i se pretindă să facă repartițiile la finele anului 2011, când

ele au început a fi colectate de la jumătatea lunii noiembrie, iar prima

repartiție din sumele colectate a făcut-o la 27 ianuarie 2012.

- greșita constatare a încălcării

prevederilor art. 137 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 8/1996

Recurenta a arătat că a înregistrat scriptic,

la 31 decembrie 2011 ca venit al asociației un comision de administrare în

cuantum de 28.225 RON reprezentând un procent de 15% din sumele încasate, lipsa

unei astfel de înregistrări fiind potențial sancționabilă de organele de

control fiscal pentru evaziune fiscală.

S-a solicitat să se constate că până la 26

ianuarie 2012 toate cheltuielile A.R.A.I.E.X. au fost acoperite prin creditarea

asociației cu 25.000 RON de către membrii fondatori, astfel încât, practic,

efectiva deducere, reținere și utilizare a sumelor ce constituie cota de 15%

aferentă remunerației colectate a fost corectă.

S-a făcut precizarea de către recurentă că

menținerea actului contestat prejudiciază A.R.A.I.E.X. prin aceea că, pe de o

parte, i se impune în mod greșit aplicarea unor măsuri cu caracter rectificativ

din punct de vedere financiar contabil care sunt nelegale, iar, pe de parte,

generează un dezechilibru financiar în patrimoniul A.R.A.I.E.X. prin aceea că

este forțată să partajeze comisionul de administrare aferent repartiției pe

care a efectuat-o în luna februarie 2012 fără a primi de la CREDIDAM comisionul

de administrare aferent repartiției efectuate de acesta în decembrie 2011.

- greșita constatare a încălcării

prevederilor art. 129 alin. (4) din Legea nr. 8/1996

S-a arătat de către recurentă că instanța de

fond, fără a analiza actele depuse la dosarul cauzei raportat la situația de

fapt și la cele invocate în cererea de chemare în judecată, a reținut în mod

greșit că măsura de remediere dispusă de autoritatea de reglementare în domeniu

ar avea un caracter util raportat la reglementarea situației de către

A.R.A.I.E.X.

Pentru a nu crea confuzie cu privire la

apartenența primilor artiști interpreți, membri CREDIDAM care doreau să devină

membrii A.R.A.I.E.X. în perioada august - noiembrie 2012, recurenta a precizat

că la data la care un artist, membru CREDIDAM își exprima intenția de a deveni

membru A.R.A.I.E.X. se făceau concomitent și demersuri de renunțare a acestuia

la calitatea de membru al CREDIDAM, situația ce se reglementa pe parcursul a

minim 2 luni.

S-a apreciat că reținerea în sarcina

A.R.A.I.E.X. a unei culpe rezultată ca urmare a încălcării art. 129 alin. (4)

din Legea nr. 8/1996 nu se justifică în acest caz, toate mandatele primite de

aceasta fiind corect înregistrate, anterior controlului efectuat de O.R.D.A.

S-a solicitat admiterea recursului și casarea

sentinței atacate.

Intimatul O.R.D.A. a formulat întâmpinare și

a invocat nulitatea cererilor de recurs apreciind că motivele invocate nu se

încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., excepție la

care a renunțat ulterior, iar în subsidiar, respingerea recursurilor ca

neîntemeiate.

Intimatul C.R.A.D.A.I. – CREDIDAM a formulat

întâmpinare și a invocat excepția nulității recursului formulat împotriva

sentinței instanței de fond în raport de dispozițiile art. 486 alin. (3)

coroborat cu dispozițiile art. 486 alin. (2) lit. d) C. proc. civ., iar, pe

fond, excepția rămânerii fără obiect a recursului formulat împotriva Încheierii

din 12 septembrie 2013 și a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.

A fost întocmit raportul asupra

admisibilității în principiu a recursului, iar recursurile au fost admise în

principiu prin Încheierea din 5 noiembrie 2014 și s-a fixat termen pentru

judecata recursurilor pe fond.

După examinarea motivelor de recurs, a

dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge excepțiile

invocate de intimatul-intervenient CREDIDAM, iar pe fond, vor fi respinse

recursurile declarate de A.R.A.I.E.X. ca nefondate pentru următoarele

considerente:

În legătură cu excepția nulității recursului

declarat de A.R.A.I.E.X. împotriva Sentinței nr. 3131 din 17 octombrie 2013,

excepția invocată de intimatul-intervenient CREDIDAM în raport de art. 486

alin. (3) coroborat cu art. 486 alin. (2) lit. d) C. proc. civ.

Excepția nulității recursului în raport de

art. 486 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 486 alin. (2) lit. d) C.

proc. civ. se referă la nulitatea recursului pentru că nu sunt indicate

motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar

această excepție a fost invocată de intimatul-intervenient prin întâmpinarea

depusă la dosar în procedura de filtru a recursului.

Însă, în cauză, a fost întocmit raportul

asupra admisibilității în principiu a recursului iar recursurile au fost admise

în principiu prin Încheierea din 5 noiembrie 2014 și s-a fixat termen pentru

soluționarea lor în ședința publică cu citarea părților și s-a apreciat că

recursul este admisibil, iar motivele de nelegalitate invocate pot fi încadrate

în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel că nu poate

interveni nulitatea recursului conform art. 489 alin. (2) C. proc. civ..

În aceste condiții, intimatul-intervenient

CREDIDAM nu mai poate susține excepția nulității recursului pentru neindicarea

motivelor de nelegalitate conform art. 488 C. proc. civ., astfel că aceasta va

fi respinsă.

Excepția lipsei de obiect a recursului

declarat de A.R.A.I.E.X. împotriva Încheierii din 12 septembrie 2013 a Curții

de Apel București, invocată de același intimat-intervenient CREDIDAM va fi

respinsă deoarece în raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului

s-a considerat că acesta este admisibil, iar excepția nu vizează aspecte

intervenite ulterior întocmirii acestui raport.

Nu se poate considera că încheierea atacată,

prin care s-a respins cererea de suspendare ca inadmisibilă, ar fi rămas fără

obiect, ci eventual, în condițiile în care a fost soluționată pe fond acțiunea

în anulare și urmează a fi soluționată și calea de atac împotriva acesteia,

recursul împotriva încheierii ar fi lipsit de interes, dar această excepție nu

a fost invocată nici de către părți, nici de instanță, din oficiu.

Recursul declarat de reclamanta A.R.A.I.E.X.

împotriva Încheierii din 12 septembrie 2013, prin care a fost respinsă cererea

de suspendare a Deciziei O.R.D.A. nr. 5 din 16 ianuarie 2013 ca inadmisibilă,

va fi respins ca nefondat.

Cererea de suspendare a Deciziei O.R.D.A. nr.

5/2013, ce a fost respinsă prin Încheierea din 12 septembrie 2013, a fost

întemeiată pe dispozițiile art. 14 raportat la art. 15 din Legea nr. 554/2004

dar a fost respinsă ca inadmisibilă în temeiul art. 14 alin. (6) din Legea nr.

554/2004.

Recurenta A.R.A.I.E.X. a încercat să

demonstreze că cererea întemeiată pe art. 15 din Legea nr. 554/2004 avea

invocate alte motive de nelegalitate decât cele indicate în cererea de

suspendare întemeiată pe art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Cererea inițială, întemeiată pe art. 14 din

Legea nr. 554/2004, a format obiectul Dosarului nr. 1236/2/2013 și a fost

soluționată prin respingerea cererii de către Curtea de Apel București prin

Sentința nr. 1323 din 15 aprilie 2013.

Ulterior, a fost formulată o nouă cerere de

suspendare în prezenta cauză, alături de capătul de cerere privind anularea

Deciziei nr. 5/2013 emisă de O.R.D.A., dar motivele invocate pentru dovedirea

cazului bine justificat și a pagubei iminente sunt aceleași ca cele invocate

anterior în Dosarul nr. 1236/2/2013.

Potrivit art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004:

"Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru

aceleași motive", astfel că, în mod legal, instanța de fond a respins

cererea de suspendare a Deciziei nr. 5/2013 a O.R.D.A. în prezenta cauză ca

inadmisibilă, iar recursul este nefondat.

În condițiile în care a fost menținută

soluția instanței de fond de respingere a cererii de suspendare în prezenta

cauză ca inadmisibilă, nu mai pot fi analizate motivele invocate în recurs

referitoare la îndeplinirea condiții "cazului bine justificat" și a

"pagubei iminente", motive ce vizează fondul cererii de suspendare.

Recursul declarat de reclamanta A.R.A.I.E.X.

împotriva Sentinței civile nr. 3131 din 17 octombrie 2013 a Curții de Apel

București, secția contencios administrativ și fiscal

În cadrul acțiunii în anulare a Deciziei nr.

5/2013 emisă de O.R.D.A., reclamanta A.R.A.I.E.X. a invocat mai multe motive de

nelegalitate, dar care au fost respinse de instanța de fond.

Referitor la obligația A.R.A.I.E.X. de a

intra în legalitate cu privire la reținerea comisionului de 15% din sumele

colectate anual și constatarea greșită a încălcării prevederilor art. 134 alin.

(2) lit. b) din Legea nr. 8/1996, criticile din recurs sunt nefondate.

Art. 134 alin. (2) lit. b) din Legea nr.

8/1996 instituie obligația tuturor organismelor de gestiune colectivă, care

desfășoară în paralel activitatea pentru un domeniu de administrare a

drepturilor de autor și a drepturilor conexe, obligația de partajare a

comisionului de 15% din sumele colectate de fiecare dintre acestea din

domeniile pentru care dețin calitatea de colector conform legii.

Prin Decizia nr. 5/2013 emisă de O.R.D.A.

recurenta a fost obligată să intre în legalitate cu privire la reținerea

comisionului de 15% din sumele colectate până la sfârșitul anului 2011 deoarece

s-a constatat că aceasta a reținut comisionul maxim de 15% deși nu era singurul

organism de gestiune colectivă din domeniul artiștilor interpreți sau

executanți, precum și încălcarea art. 134 alin. (2) lit. b) din Legea nr.

8/1996.

În motivele de recurs s-a susținut că în

lipsa unui protocol cu CREDIDAM, recurenta a achitat direct remunerațiile către

toți artiștii indicați în playliste (membrii sau nemembrii A.R.A.I.E.X.) și de

aceea a reținut integral comisionul de 15% din sumele colectate, dar această

reținere a comisionului este nelegală.

Pentru anul 2011, în baza deciziilor emise de

O.R.D.A., A.R.A.I.E.X. a colectat doar remunerații pentru retransmiterea prin

cablu, iar pentru aceasta gestiunea colectivă este obligatorie, potrivit art.

123

1

alin. (1) lit. g) din Legea nr. 8/1996, cu modificările și

completările ulterioare și conform art. 133 alin. (2) din Legea nr. 8/1996,

încheierea unui protocol dacă există mai multe organisme de gestiune colectivă

pentru același domeniu de creație numai în cazul drepturilor gestionate

prevăzute de art. 123

2

din lege, care se referă la alte drepturi și

nu la cele din retransmiterea prin cablu.

Prin urmare, nu se poate invoca

imposibilitatea încheierii protocolului cu CREDIDAM pentru a justifica

reținerea integrală a comisionului de 15% încasat de recurentă.

Referitor la obligația recurentei de a intra

în legalitate cu privire la reținerea comisionului anterior efectuării

repartiției către artiștii interpreți și executanți

O.R.D.A., prin Decizia nr. 5/2013, a reținut

că recurenta a încălcat prevederile art. 134 alin. (2) lit. e) din Legea nr.

8/1996 care prevăd că acel comision datorat de titularii de drepturi se reține

acestora din sumele cuvenite fiecăruia după calcularea repartiției individuale,

iar instanța de fond a considerat că recurenta are dreptul de a reține o cotă

de administrare numai sub condiția calculării repartiției individuale.

Recurenta încearcă să justifice reținerea

comisionului anterior efectuării repartiției către artiștii interpreți și executanți

pentru respectarea legislației incidente în domeniul financiar-fiscal, dar

aceste susțineri nu pot fi reținute în raport de prevederile exprese ale art.

134 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 8/1996 care stabilesc că reținerea

comisionului se poate face numai după calcularea repartiției individuale.

Referitor la obligația recurentei de a intra

în legalitate cu privire la acceptarea aderării unui titular de drepturi ca

membru, deși acesta era membru în cadrul altui organism de gestiune colectivă

Instanța de fond a constatat că în mod corect

O.R.D.A. a reținut încălcarea de către recurentă a dispozițiilor art. 129 alin.

(4) din Legea nr. 8/1996 pentru că, deși dl. P.N.G. a înregistrat la

A.R.A.I.E.X. actul de adeziune nr. 74 din 18 septembrie 2011 și a declarat pe

propria răspundere că este membru al CREDIDAM, recurenta a aprobat adeziunea cu

toate că ar fi trebuit să aștepte confirmarea încetării calității de membru al

organismului de gestiune concurent.

Nu pot fi reținute susținerile recurentei că

această situație fusese reglementată cu mai bine de 1 an înainte de efectuarea

controlului deoarece, chiar dacă a fost efectuat controlul în anul 2012

"în 2011, la 28 septembrie 2011, recurenta a acceptat pe numitul P.N.G. ca

membru al său, deși acesta a declarat că este membru al CREDIDAM fără a aștepta

revocarea mandatului de la CREDIDAM," ceea ce înseamnă o încălcare a

prevederilor art. 129 alin. (4) din Legea nr. 8/1996.

Față de toate aceste considerente, în baza

art. 497 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, recursurile

vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursurilor și

excepția rămânerii fără obiect a recursului declarat împotriva Încheierii de

ședință din 12 septembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, invocate de intimatul-intervenient

C.R.A.D.A.I. - CREDIDAM, ca nefondate.

Respinge recursurile declarate de reclamanta

A.R.A.I.E.X. împotriva Încheierii de ședință din 12 septembrie 2013 și a

Sentinței civile nr. 3.131 din 17 octombrie 2013 ale Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30

ianuarie 2015.

Procesat de GGC - N