ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2217/2015

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 256 din 28 ianuarie 2014 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală, au fost respinse, ca inadmisibile, recursurile declarate de

petenții S.P. Drăgășani, S.L.I.P. Craiova și S.L.I.P. Suplac - Marghita

împotriva Deciziei nr. 1357 din 16 mai 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția I

civilă.

Împotriva acestei

decizii a formulat contestație în anulare S.L.I.P. Craiova pe care nu a

motivat-o.

La termenul din data

de data de 19 iunie 2014 a fost dispusă suspendarea judecării contestației, în

baza dispozițiilor art. 242 C. proc. civ., iar la data de 23 septembrie 2015

cauza a fost repusă pe rol în vederea discutării perimării.

Contestația în

anulare se va constata perimată pentru următoarele considerente:

Conform art. 248

alin. (1) C. proc. civ. orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel,

recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă

de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina

părții timp de un an.

Rezultă că, pentru a

interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală

în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această

lăsare a pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părții.

Astfel spus,

perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit în cauză

nici un act de procedură în vederea judecării ei, situație datorată lipsei de

diligență a părții, care nu a acționat în acest scop, deși avea posibilitatea

să o facă.

Aceasta este și

situația în speță unde, după suspendarea judecării cauzei pe temeiul art. 242

alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 19 iunie 2014,

părțile au lăsat să treacă un interval de timp mai mare de un an fără să fi

săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății contestației în

anulare.

Din verificarea

actelor dosarului reiese că până la data de 19 iunie 2015, când s-a împlinit

termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ., nici

una din părți nu a înregistrat cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea

continuării judecății.

Reținând, așadar,

întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C.

proc. civ., văzând, totodată, că potrivit aceluiași text de lege, perimarea

operează de drept și că potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc. civ. ea se

poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează să

constate perimată contestația în anulare.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată

contestația în anulare formulată de contestatorul S.L.I.P. Craiova împotriva

Deciziei nr. 256 din 28 ianuarie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 octombrie 2015.

Procesat de GGC - MI