ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2193/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2193/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra cererii de
revizuire de față, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 256 din 28 ianuarie
2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, a respins, ca inadmisibile,
recursurile declarate de petenții S.P. Drăgășani, S.L.I.P. Craiova și
S.L.I.P.S. Marghita împotriva Deciziei nr. 1357 din 16 mai 2013 a Curții de
Apel Ploiești, secția I civilă.
La data de 29
ianuarie 2014, contestatorul S.L.I.P.S. Marghita a formulat contestație în
anulare împotriva Deciziei civile nr. 256 din 28 ianuarie 2014 pronunțate de
Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cauza a fost
înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 40771/2014,
fiind fixat termen de judecată la 18 iunie 2014.
La termenul din data
de 18 iunie 2014, Înalta Curte a suspendat judecata contestației în anulare,
conform prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât părțile
nu s-au prezentat la strigarea cauzei și nici nu au solicitat judecarea în
lipsă.
Cauza a fost repusă,
din oficiu pe rol, prin Rezoluția din 28 septembrie 2015, în vederea discutării
perimării contestației în anulare.
Potrivit
dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată,
contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau
revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în
nelucrare din vina părții timp de un an.
Conform art. 252
alin.(1) C. proc. civ., perimarea se poate constata și din oficiu.
Rezultă că, pentru a
interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală
în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această
lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.
Așadar, perimarea
operează cu condiția ca, timp de un an să nu se fi săvârșit nici un act de
procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligență a
părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o
facă.
În speță, părțile,
deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță, la termenul din data de 18
iunie 2014 stabilit pentru soluționarea contestației în anulare și, în temeiul
dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea
pricinii, constatându-se că nici una dintre părți nu a cerut judecarea în
lipsă.
În raport de aceste
considerente și având în vedere că, în cauză, a trecut mai mult de un an de la
data suspendării judecății pricinii, timp în care niciuna dintre părțile
litigante nu a solicitat continuarea judecății cererii de revizuire și ca în
această perioadă nu a intervenit nicio cauză de întrerupere sau suspendare a
termenului de perimare, Înalta Curte, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 252
alin. (1) C. proc. civ., va constata perimată cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată
contestația în anulare formulată de contestatorul S.L.I.P.S. Marghita împotriva
Deciziei civile nr. 256 din 2S ianuarie 2014 pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. 5456/204/2012/al.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 14 octombrie 2015.
Procesat de GGC - MI