ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2189/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2189/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra cauzei de
față, reține următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 233 din 28 mai 2015,
Curtea de Apel Timișoara a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de
recurentul R.S.A. împotriva Deciziei civile nr. 48 din 10 februarie 2015
pronunțată de aceeași instanță, în Dosarul nr. 7592/59/2014.
Pentru a pronunța
această soluție, Curtea de Apel a constatat că prin decizia recurată, a fost
decimată competența materială de soluționare a cererii de revizuire formulată
de reclamantul R.S.A. împotriva Deciziei civile nr. 654 din 10 septembrie 2014
pronunțată de Tribunalul Timiș, întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. (1)
cpt. 1 C. proc. civ.
Or, în raport cu
dispozițiile art. 132 alin. (3), raportat la dispozițiile art. 486 din Legea
nr. 134/2010 privind C. proc. civ., calea de atac este inadmisibilă, hotărârea
de declinare a competenței nefiind supusă niciunei căi de atac.
Împotriva acestei
decizii a declarat prezentul recurs reclamantul R.S.A. înregistrat pe rolul
Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 25 iunie 2015.
La termenul de
judecată stabilit pentru 30 septembrie 2015, Înalta Curte a invocat, din
oficiu, excepția inadmisibilității căii de atac, asupra căreia a rămas în
pronunțare și pe care o va admite pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 299 C.
proc. civ. "Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum
și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate
jurisdicțională sunt supuse recursului".
Din această
perspectivă, este de reținut că Decizia civilă nr. 233 R din 28 mai 2015 a
Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, nu se circumscrie dispozițiilor
legale sus-evocate, în condițiile în care este dată în recurs, fiind
irevocabilă.
Conform art. 377
alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., cum recursul reclamantului vizează o hotărâre
irevocabilă, dată tot în calea de atac a recursului, este incidentă excepția
absolută, dirimantă și peremptorie a inadmisibilității lui.
De altfel, excepția
inadmisibilității recursului rezultă și din principiile ce guvernează
exercițiul căilor de atac, respectiv cel al unicității dreptului de a folosi o
cale de atac, nefiind admisibil recursul la o hotărâre pronunțată în recurs.
Recunoașterea unei
căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală
constituie o încălcare a principiului legalității, precum și al principiului
constituțional al egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o
soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Or, normele
procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea
cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică,
corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția
României, neobservarea acestora fiind sancționată cu nulitatea hotărârii
judecătorești pronunțate cu nesocotirea lor.
Față de cele expuse,
recursul reclamantului urmează a fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de reclamantul R.S.A. împotriva Deciziei civile
nr. 233 R din 28 mai 2015 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 14 octombrie 2015.
Procesat de GGC - MI