ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 147/2017

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 35/A/24.02.2016, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei civile nr. 645/14.10.2015 a Tribunalului Brăila, secția I civilă, formulată, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare "Dunărea Inferioară".

Împotriva acestei decizii, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare "Dunărea Inferioară" a declarat recurs, solicitând admiterea căii de atac, cu consecința admiterii cererii de revizuire astfel cum a fost formulată.

În motivare, a reiterat situația de fapt și istoricul litigiului și a subliniat că intimata Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare S.A. - Sucursala Dunărea de Jos Brăila a formulat plângeri împotriva încheierilor de carte funciară pentru toate terenurile aferente clădirilor predate prin protocol, fiind înregistrate pe rolul Judecătoriei Brăila, Judecătoriei Însurăței și Judecătoriei Făurei un număr total de 15 dosare.

A arătat recurenta că plângerile sus evocate sunt similare, toate fiind motivate prin prisma faptului că respectivele terenuri nu au făcut obiectul predării și nu există niciun act translativ de proprietate cu privire la acestea, iar prin Ordin al Ministrului a fost aprobat transferul clădirilor, nu și al terenurilor aferente, astfel că intabularea terenurilor în favoarea Statului Român are natura unei exproprieri.

Astfel, subliniind că în spețe similare, respectiv în dosarele nr. x/2014, nr. y/2014, nr. z/2014, nr. w/2014, nr. t/2014 și nr. 14815/196/2014, Tribunalul Brăila a pronunțat hotărâri care cuprind o soluție juridică diferită față de hotărârea a cărei revizuire o solicită, a susținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În acest sens, a arătat că, în speță, există hotărâri potrivnice, întrucât în dosarul nr. x/2014 a fost pronunțată sentința civilă nr. 5470/27.11.2014, rămasă definitivă ca urmare a respingerii apelului prin decizia civilă nr. 191/30.03.2015 a Tribunalului Brăila, decizie care a statuat irevocabil că intabularea terenurilor a fost făcută cu respectarea cerințelor legale, similare fiind și hotărârile pronunțate în dosarele nr. x/2014, y/2014, z/2014, w/2014 și 14815/196/2014, iar prin decizia civilă nr. 645/14.10.2015, pronunțată în dosarul nr. x/2014, același tribunal a dispus anularea încheierilor de intabulare.

Totodată, a susținut că hotărârile potrivnice au fost pronunțate în aceeași pricină, plângerile fiind similare, însă au fost pronunțate în dosare diferite, întrucât în materia intabulării se formează cate un dosar pentru fiecare obiectiv supus intabulării.

În drept a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La data de 08.07.2016, intimata Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare S.A. - Sucursala Dunărea de Jos Brăila a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondat a recursului.

Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost redactat și comunicat părților.

La 05.12.201, intimata a depus punct de vedere la raport, prin care a arătat că recursul este nemotivat și reprezintă o exercitare cu rea-credință a drepturilor procesuale.

Analizând recursul, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, reține următoarele:

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., indicat în mod expres de recurentă, casarea unei hotărâri se poate cere când aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Prin prisma acestui motiv de nelegalitate, recurenta a afirmat, în esență, că decizia atacată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reținându-se în mod eronat că în speță nu este îndeplinită condiția triplei identități de părți, obiect și cauză.

Cum sus-menționatele critici vizează încălcarea regulilor de procedură, instanța supremă, din oficiu, le va încadra în ipoteza reglementată de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., prin prisma căruia vor fi examinate.

Conform art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Astfel, motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ. vizează neregularități de ordin procedural, sancționate cu nulitatea.

Recurenta a susținut că, în contra celor reținute de curtea de apel, în speță există hotărâri potrivnice, în sensul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind îndeplinită condiția triplei identități de părți, obiect și cauză.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul se poate cere în situația în care există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Așadar, rațiunea reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. derivă din necesitatea de a se înlătura nesocotirea principiului autorității de lucru judecat și vizează imposibilitatea executării hotărârilor, întrucât fiecare parte se prevalează de hotărârea ce îi este favorabilă, iar ieșirea din situația imposibilă generată de existența hotărârilor potrivnice se poate realiza doar pe calea revizuirii și a anulării ultimei hotărâri, care înfrânge principiul autorității de lucru judecat.

Prin urmare, hotărârile potrivnice trebuie să întrunească cerința triplei identități de părți, obiect și cauză, cu mențiunea că acestea trebuie pronunțate în dosare separate, iar nu pe parcursul ciclurilor procesuale ale aceleiași pricini.

Condițiile anterior menționate trebuie însă îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea uneia dintre ele ducând la respingerea cererii de revizuire.

Înalta Curte constată că prin cererea de revizuire soluționată prin decizia atacată, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare "Dunărea Inferioară" a susținut că decizia civilă nr. 645/14.10.2015, pronunțată de Tribunalul Brăila, secția I civilă în dosarul nr. x/2014 este potrivnică, în sensul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., hotărârilor pronunțate de același tribunal în dosarele nr. x/2014, y/2014, nr. z/2014, nr. w/2014, nr. t/2014 și nr. 14816/196/2014.

În acest context, constată că prin decizia civilă nr. 645/14.10.2015, Tribunalul Brăila, secția I civilă a admis apelul declarat de Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare S.A. - Sucursala Dunărea de Jos Brăila, prin administratori judiciari A.. și B.., împotriva încheierii din data de 26.02.2015, pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. x/2014, pe care a schimbat-o în tot și, în rejudecare, a admis plângerea și a anulat încheierile de carte funciară nr. x/18.06.2014 și nr. y/27.02.2009, emise de Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Brăila.

Pe de altă parte, dosarele în care s-au pronunțat hotărârile pretins potrivnice vizează încheierile de reexaminare nr. 28030/21.05.2014, nr. 11928/26.05.2014, nr. 15146/28.05.2014, nr. 34755/18.06.2014 și nr. 34759/18.06.2014, formulate împotriva încheierilor de intabulare nr. 5121/27.02.2009, nr. 5124/27.02.2009 și nr. 5129/27.02.2009, emise de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Brăila și încheierilor de intabulare nr. 3272/26.02.2009 și nr. 3273/26.02.2009, emise de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Însurăței.

Așa fiind, cum obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de pretenția concretă a reclamantului, Înalta Curte impune părților concluzia că cererile soluționate prin deciziile pretins potrivnice au obiecte diferite, respectiv plângeri îndreptate împotriva unor încheieri de reexaminare diferite, vizând încheieri de intabulare a unor terenuri diferite.

Prin urmare, în mod corect a reținut curtea de apel că nu este îndeplinită condiția triplei identități de părți, obiect și cauză, apreciind că în cauză nu este incidentă ipoteza de revizuire prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Având în vedere cele reținute mai sus, Înalta Curte constată că decizia atacată este legală, iar motivele invocate de recurentă nu justifică măsura casării sale, astfel încât, în temeiul art. 493 alin. (6) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare "Dunărea Inferioară" împotriva deciziei civile nr. 35/A/24.02.2016, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 ianuarie 2017.