ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1899/2016

Decizia nr. 1899/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila, secția I civilă sub nr. x/113/2015, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala Teritorială de Îmbunătățiri funciare "Dunărea Inferioară", succesoarea A.N.I.F. Sucursala Teritorială Argeș - Ialomița - Siret în contradictoriu cu Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare, Sucursala "Dunărea de Jos" a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 284 din 5 mai 2015, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/196/2014 în raport de Decizia civilă nr. 191 din 30 martie 2015 a aceleiași instanțe, pronunțată în dosarul nr. x/196/2014, în sensul de a se anula Decizia civilă nr. 284 din 5 mai 2015 și de a se respinge apelul formulat împotriva Sentinței civile nr. 15 din 7 ianuarie 2015 a Judecătoriei Brăila.

În drept, revizuenta a invocat dispozițiile art. 509 C. proc. civ.

Prin Decizia civilă nr. 641 din 12 octombrie 2015, Tribunalul Brăila a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați.

Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Galați la data de 5 noiembrie 2015, sub nr. x/113/2015, ca urmare a declinării de competență dispusă de Tribunalul Brăila prin Decizia civilă nr. 641 din 12 octombrie 2015.

Curtea de Apel Galați, secția I civilă, prin Decizia civilă nr. 212/A din 4 decembrie 2015, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a Deciziei civile nr. 284 din 5 mai 2015 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/196/2014, formulată de revizuenta Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare "Dunărea Inferioară" - succesoare a A.N.I.F. - Sucursala Teritorială Argeș - Ialomița - Siret.

La data de 3 februarie 2016, recurenta-revizuentă Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala Teritorială de Îmbunătățiri funciare "Dunărea Inferioară", succesoarea A.N.I.F. Sucursala Teritorială Argeș - Ialomița - Siret a formulat recurs împotriva Deciziei civile nr. 212/A din 4 decembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, acesta fiind depus la instanța a cărei hotărâre se atacă.

În motivarea recursului, după expunerea parcursului procesual al dosarului nr. x/196/2014, în care s-a pronunțat decizia a cărei revizuire se solicită, recurenta a susținut, în esență, că în spețe similare aflate în faza apelului pe rolul Tribunalului Brăila au fost pronunțate hotărâri judecătorești care cuprind o soluție juridică diferită de cea a hotărârii judecătorești a cărei revizuire o solicită în prezenta cauză, respectiv hotărâri din care rezultă că O.C.P.I. a procedat legal la intabularea terenurilor în favoarea Statului Român (domeniul public) și a dreptului de administrare în favoarea A.N.I.F. - Sucursala Teritorială Argeș - Ialomița - Siret, fiind pe deplin respectate condițiile formale privind intabularea.

Recurenta a susținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv că există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Astfel, recurenta a arătat că subzistă contrarietatea de hotărâri dacă sunt îndeplinite condiția de a exista două hotărâri definitive potrivnice, precum și condiția ca hotărârile să fie pronunțate în aceeași pricină, dar în dosare diferite, existând între ele tripla identitate de elemente specifică autorității de lucru judecat: părți, obiect, cauză.

A mai susținut recurenta că în dosarul nr. x/196/2014 a fost pronunțată Sentința civilă nr. 5470 din 27 noiembrie 2014, rămasă definitivă ca urmare a respingerii apelului prin Decizia civilă nr. 191 din 30 martie 2015, decizie civilă care a statuat irevocabil faptul că intabularea terenului de către O.C.P.I. a fost făcută cu respectarea cerințelor legale, faptul juridic care a stat la baza intabulării fiind protocolul de predare-primire dintre cele două entități aprobat prin Ordin al M.A.D.R. nr. 572/2005. Totodată, a arătat și că soluțiile pronunțate în dosarele nr. x/196/2014, nr. x/196/2014, nr. x/247/2014, nr. x/247/2014, nr. x/196/2014, nr. x/196/2014 statuează faptul că au fost respectate toate cerințele legale privitoare la intabulare, notând că, Decizia civilă nr. 284 din 5 mai 2015 a cărei revizuire se solicită cuprinde o soluție potrivnică față de soluțiile pronunțate în dosarele sus-menționate.

În continuare, recurenta a arătat că, hotărârile au fost pronunțate în aceeași pricină și că, prin plângerile formulate, petenta S.N.I.F. SA a solicitat anularea încheierilor prin care s-a dispus intabularea terenurilor aferente construcțiilor predate prin protocol către A.N.I.F. afirmând că aceste terenuri nu au făcut obiectul protocolului și faptul că transferul terenurilor nu a fost aprobat prin Ordin al M.A.D.R. ceea ce echivalează cu o expropriere.

Condiția existenței identității de fapte și reguli de drept aplicabile acestor fapte a fost îndeplinită, plângerile formulate de către S.N.I.F. împotriva încheierilor de carte funciară prin care a fost intabulat dreptul de proprietate a terenurilor aferente construcțiilor predate către A.N.I.F. prin protocol în domeniul public în proprietatea statului român și a dreptului de administrare în favoarea A.N.I.F. - Sucursala Argeș - Ialomița - Siret reprezentând de fapt una și aceeași pricină, toate argumentele, faptele și probele administrate fiind aceleași, a mai susținut recurenta.

Totodată, a menționat că au fost formate dosare diferite pentru fiecare obiectiv în parte întrucât pentru intabulare se formează dosar pentru fiecare obiectiv supus intabulării.

Pentru aceste motive, recurenta-revizuentă a solicitat admiterea recursului și, în consecință, admiterea cererii de revizuire, indicând, în drept, dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 11 aprilie 2016, intimata Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Brăila, a solicitat respingerea cererii formulate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala Teritorială de Îmbunătățiri funciare "Dunărea Inferioară", succesoarea A.N.I.F. Sucursala Teritorială Argeș - Ialomița - Siret, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A invocat, în esență, excepția lipsei calității sale procesuale pasive și a solicitat admiterea acesteia, motivat de faptul că procedura de înscriere în cartea funciară are caracter necontencios.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 20 aprilie 2016, intimata S.N.I.F. Sucursala "Dunărea de Jos" Brăila, a pus concluzii de respingere a recursului ca nemotivat și nefondat și menținerea ca temeinică și legală a deciziei recurate.

În esență, a arătat că recursul nu este motivat, conținutul acestuia reprezentând doar o critică a deciziei atacate, recurenta reluând apărări ce au fost invocate și la instanța care a judecat revizuirea în fond, fără a indica motive de drept și de fapt de natură să răstoarne apărările sale, conform art. 488 Noul C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului, fapt ce atrage nulitatea acestuia, conform art. 489 Noul C. proc. civ.

Pe fondul cererii de recurs, a susținut, în esență, că, în mod corect, Curtea de apel Galați a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată apreciind că cele doua hotărâri invocate, așa zis potrivnice, nu întrunesc condiția triplei identități, de cauză, obiect și părți.

Înalta Curte a procedat la efectuarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, întocmit în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul este admisibil, în principiu.

Prin încheierea din 9 iunie 2016 s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului către părți, conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., iar la data de 4 iulie 2016, atât intimatul OCPI Brăila, cât și intimata SNIF - Sucursala Dunărea de Jos au depus fiecare punct de vedere la raport, aceasta din urmă arătând că recursul este nemotivat, nefiind susceptibil niciunul din motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin încheierea din 22 septembrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a admis, în principiu, recursul și a acordat termen la data de 10 noiembrie 2016, pentru judecata pe fond a recursului.

Prealabil, Înalta Curte reține că atât excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul OCPI Brăila, prin întâmpinare, cât și excepția nulității recursului invocată de intimata SNIF - Sucursala Dunărea de Jos, prin întâmpinare și reiterată prin punctul de vedere la raport depus la dosarul cauzei, au fost respinse în ședința publică din 10 noiembrie 2016, conform motivelor expuse în practica.

Analizând recursul declarat de recurenta-revizuentă Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala Teritorială de Îmbunătățiri funciare "Dunărea Inferioară", succesoarea A.N.I.F. Sucursala Teritorială Argeș - Ialomița - Siret împotriva Deciziei civile nr. 212/A din 4 decembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, raportat la temeiurile juridice invocate și motivele de recurs expuse, Înalta Curte îl va respinge ca nefondat, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Conform art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părți, obiect și cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, situație în care executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depășirea acestei situații creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.

În speță, în dosarul nr. x/196/2014, prin Decizia civilă nr. 284 din 5 mai 2015, Tribunalul Brăila s-a pronunțat, definitiv, cu privire la intabularea dreptului de proprietate intravilan cu construcții situat în localitatea Romanu, județul Brăila, în timp ce prin Decizia civilă nr. 191 din 30 martie 2015 în dosarul nr. x/196/2014, aceeași instanță s-a pronunțat definitiv, asupra intabulării dreptului de proprietate a imobilului teren intravilan cu construcții - Sector irigații Marașu CV 8 Parcela 354.

Astfel, se constată că hotărârile pretins potrivnice, deși au fost pronunțate în dosare diferite, nu au avut același obiect, și ca atare, contrarietatea hotărârilor poate fi analizată numai dacă sunt îndeplinite condițiile anterior menționate.

În cauză, este de natura evidenței că tripla identitate nu se regăsește întrucât, prin cele două decizii pretins a fi potrivnice, instanța de judecată s-a pronunțat asupra unui obiect diferit.

Textul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este aplicabil dacă prin două hotărâri nu s-au soluționat cereri de chemare în judecată având același obiect, ci ele au fost pronunțate în cadrul unor procese distincte, determinate de acțiunile formulate de părți.

Aceasta, deoarece, în cadrul a două procese distincte, cu obiect diferit, nu se poate ajunge la hotărâri potrivnice, întrucât, chiar dacă soluțiile pot fi diferite, în final cele două hotărâri pun capăt judecății unor pretenții diferite, și nu pot avea autoritate de lucru judecat una față de cealaltă.

Este de subliniat că recursul este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii atacate, sub aspectul legalității acesteia, instanța de recurs verificând dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale.

Înalta Curte constată că hotărârea curții de apel a fost pronunțată în temeiul dispozițiilor legale aplicabile speței.

Astfel, instanța judecătorească a respectat, aplicat și interpretat corect normele legale incidente în cauză și analizând cu rigurozitate condițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a statuat în mod corect că în cauză nu se regăsește tripla identitate impusă de lege, prin cele două decizii pretins a fi potrivnice, instanța de judecată pronunțându-se asupra unui obiect diferit, motiv pentru care a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.

Argumentele recurentei aduse în sprijinul motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se circumscriu unei atitudini subiective generate de măsurile dispuse de instanță care, în speță, nu coincid cu așteptările părții, însă simpla nemulțumire cu privire la aspectele care au format convingerea instanței în sensul respingerii cererii de revizuire nu poate justifica admiterea căii extraordinare de atac a recursului din perspectiva evocatului motiv de casare, după cum nu poate fi rezolvată prin intermediul prezentei căi de atac nici critica ce vizează, în realitate, nemulțumirea recurentei, exprimată în cuprinsul cererii de recurs, cu privire la practica judiciară neunitară de la nivelul aceleiași instanțe.

Drept urmare, Înalta Curte constată că din perspectiva cerințelor impuse de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. care vizează încălcarea normelor de drept substanțial, decizia recurată este la adăpost de orice critică.

Pentru considerentele ce preced, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala Teritorială de Îmbunătățiri funciare "Dunărea Inferioară", succesoarea A.N.I.F. Sucursala Teritorială Argeș - Ialomița - Siret împotriva Deciziei civile nr. 212/A din 4 decembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare "Dunărea Inferioară", succesoarea A.N.I.F. - Sucursala Teritorială Argeș - Ialomița - Siret împotriva Deciziei civile nr. 212/A din 4 decembrie 2015, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 noiembrie 2016.

Procesat de GGC - CL