ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 710/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 710/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 710/2015
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 101 din 26 februarie 2013, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta com. Vorniceni, Județul Botoșani, prin primar, în contradictoriu cu pârâtul A. - B. București și a anulat atât Decizia nr. 22.033 din 08 august 2012 emisă de pârâta B. București, cât și procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 22 iunie 2012 emis de pârâta B. București, obligând pârâta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 14,30 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență următoarele aspecte:
Reclamanta C. com. Vorniceni a chemat în judecată pârâtul A. - B. București, solicitând suspendarea executării actului administrativ fiscal reprezentat de procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 22 iunie 2012 (Anexa 1), până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, în temeiul art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 - Legea contenciosului administrative și anularea Deciziei nr. 22.033 din 08 august 2012 emis de pârâtă (Anexa 2), prin care s-a respins contestația reclamantei împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 22 iunie 2012 și a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 22 iunie 2012 emis de pârâtă;
Prin procesul verbal din 22 iunie 2012 s-a stabilit în sarcina reclamantei o creanță bugetară în cuantum de 440.463,87 lei și 87.892,12 lei T.V.A. ca urmare a constatării neregulilor din contractul din 09 octombrie 2008 având ca obiect „Modernizare DC/71B (Vorniceni - Davidoaia, L=4,0 km), DC/71C (Dealul Crucii - Davidoaia, L=2,55 km) și DS/9 (Vorniceni centru - cimitir, L=0,55km), com. Vorniceni, județul Botoșani și achiziționarea de utilaje și echipamente pentru servicii publice”, iar la data efectuării controlului D. proiectul era finalizat.
La data de 05 iunie 2009 a fost încheiat contractul de lucrări între Consiliul Local Vorniceni și SC E. SRL la prețul menționat în ofertă, respectiv aceia de 4.978.019 lei, având o durată de 18 luni din care 5 zile proiectare.
La solicitarea D. de a fi prezentată lista subcontractorilor, contractele încheiate și documentele financiar contabile privind investiția, SC E. SRL a transmis contractul de execuție/prestări servicii din /24 iulie 2009 încheiat între SC E. SRL Botoșani și SC F. SRL, județul lași; Facturi, ordine de plată, ordine de compensare, extrase de cont, fișe client/furnizor; Copii după aceste documente au fost transmise de D. la G. Din documentele transmise de SC E. SRL a rezultat că valoarea lucrărilor subcontractate către SC F. SRL facturate este de 440.463,87 lei la care se adaugă o valoare de T.V.A. egală cu 87.892,12.
Din analizarea datelor de încheiere a contractelor s-a remarcat că, de fapt, contractul de lucrări a fost încheiat la 05 iunie 2009 și contractele de subantrepriză la 24 iulie 2009, deci la un interval de aproape 2 luni, situație în care SC E. SRL ar fi putut justifica și solicita acordul beneficiarului pentru subcontractare.
S-a apreciat că în cauză nu s-au încălcat de către pârâtă principiul legalității actelor administrative, principiul neretroactivității, principiul previzibilității sau al încrederii legitime.
De asemenea, s-a constatat că O.U.G. nr. 66/2011 este incidentă în cauză, întrucât, potrivit art. 66 din acest act normativ, activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare care sunt în desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se finalizează și se valorifică în raport cu O.G. nr. 79/2003, iar faptul că că procedura de control se aplică unor fapte din trecut nu încalcă principiile invocate de reclamantă, întrucât principiul previzibilității și al încrederii legitime nu echivalează cu o încremenire a fondului activ al legislației și cu o imposibilitate de modificare a acestuia. O.U.G. nr. 66/2011 înlocuiește O.G. nr. 79/2003.
Relativ la starea de fapt reținută în procesul verbal contestat, s-a reținut că urma desfășurării licitației publice, contractul a fost atribuit SC E. SRL, fiind încheiat contractul din 05 iunie 2009, iar ulterior,între SC E. SRL și SC F. SRL se încheie contractul de subantrepriză din 24 iulie 2009.
Totodată, s-a reținut că subcontractantul SC F. SRL nu a fost nominalizat de SC E. SRL nici în etapa de adjudecare a contractului de lucrări și nici ulterior încheierii contractului de subantrepriză, iar reclamantul susține că nu a avut cunoștință de existența subcontractantului.
S-a apreciat nu poate fi împărtășit punctual de vedere al pârâtei, potrivit căruia reclamanta răspunde indiferent dacă a avut sau nu cunoștință de subcontractare, întrucât starea de fapt, așa cum apare ea conturată, nu constituie o neregularitate în sensul art. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 sau art. 16 alin. (1) din contractul de finanțare.
Astfel s/a reținut că art. 1 din O.U.G. nr. 66/2011 prevede expres că abaterea de la legalitate, regularitate și conformitate trebuie să rezulte dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, or, în speță, fapta culpabilă a fost săvârșită de către SC E. SRL care nu a informat autoritatea contractantă cu privire la subcontractare.
În fine, s-a constatat că legea nu instituie o răspundere obiectivă în sarcina autorității contractante, iar în lipsa unui text de lege care să instituie expres o asemenea răspundere civilă, răspunderea nu poate fi decât una subiectivă, bazată pe vinovăție.
Împotriva sentinței pronun
țată de Curtea de Apel Suceava,
secția
contencios administrativ și fiscal,
a declarat recurs
A. -
I.
(succesoare a
G.
)
,
criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a învederat, prin cererea de recurs, că hotărârea recurată este lipsită de temei legal și a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 punctul 9 C. proc. civ., și s-a solicitat, având în vedere că sentința atacată nu poate fi atacată cu apel, ca Înalta Curte să examineze cauza sub toate aspectele, în temeiul art. 304
1
C. proc. civ.
Recurenta I. (succesoare a G.) a susținut, în primul rând, că prin hotărârea recurată instanța de fond în mod greșit a considerat că beneficiarul nu a încălcat prevederile O.U.G. nr. 34/2006, subcontractarea lucrărilor, prin contractul de subantrepriză din 24 iulie 2009, fiind culpa adjudecatarului licitației și nu a com. Vorniceni.
Or, beneficiarul este direct răspunzător de modul în care acționează, de cunoașterea condițiilor de acordare a finanțării nerambursabile și de solicitarea finanțării în concordanță cu aceste condiții, conform art. 1 alin. (3) și (4) din Anexa I ”Prevederi generale” la contractul de finanțare.
Altfel spus, beneficiarul trebuie să adopte pe parcursul derulării proiectului o conduită prin care să se asigure de respectarea prevederilor legale în vigoare și a clauzelor contractuale (pe cont propriu sau prin intermediul reprezentantului său la locul de realizare al investiției - dirigintele de șantier) de către toate părțile implicate în diversele etape de implementare a proiectului (în cazul de față, executantul lucrărilor de construcții).
Recurenta pârâta a făcut trimitere la prevederile art. 16 alin. (1) din Anexa I - ”Prevederi generale” la contractul de finanțare, care dispun că ”prin neregulă în accepțiunea prezentului contract, se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, precum și orice nerespectare a (…) prevederilor contractului de finanțare, caz în care cheltuiala este neeligibilă (…)”.
În speță, s-a arătat, neregula, respectiv abaterea de la legalitate, a constat în nedeclararea părții din contractul de execuție lucrări din 5 iunie 2009 care a fost subcontractată de SC E. SRL către SC F. SRL, încălcându-se astfel prevederile legislației aplicabile în domeniul achizițiilor publice, precum și prevederile contractului de finanțare care stipulează obligația desfășurării procedurilor de achiziții publice cu respectarea legislației naționale din domeniu, chiar dacă acest fapt a avut loc fără implicarea/știința beneficiarului.
S-a menționat că potrivit art. 45 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/3006 ofertantul are obligația de a preciza partea/părțile din contract pe care urmează să le subcontracteze și datele de recunoaștere ale subcontractanților propuși și că potrivit art. 96 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 contractele prezentate (încheiate între viitorul contractant și subcontractanții nominalizați în ofertă) se vor constitui în anexe la contractul de achiziție publică, și că aceste dispoziții nu au fost respectate de ofertantul câștigător SC E. SRL și implicit de beneficiarul proiectului finanțat de H. care și-a asumat obligația respectării regulilor emise de G. privind achizițiile conform art. 1 alin. (2) din Anexa I - ”Prevederi generale” la contractul de finanțare. Or, astfel cum prevede cap. IV din Anexa IV - ”Instrucțiuni privind achizițiile publice pentru beneficiarii H.” la contractul de finanțare, ”achizițiile publice ale beneficiarilor H. se vor desfășura în conformitate cu legislația națională în vigoare și implicit cu prevederile Ghidului pentru atribuirea contractelor de achiziție publică ale O.U.G. nr. 34/2006 (…)”, deci inclusiv în conformitate cu prevederile legale mai sus menționate.
Urmare constatării neregulii descrise anterior, în baza O.U.G. nr. 66/2011, recurenta pârâtă are obligația stabilirii creanțelor bugetare rezultate din aceasta și a recuperării sumelor afectate de neregulă, iar conform art. 16 alin. (3) din Anexa I - ”Prevederi generale” la contractul de finanțare, ”în cazul înregistrării unei nereguli, definite la alin. (1), beneficiarul va restitui integral valoarea finanțării necuvenite primite din partea Autorității Contractante, în termenele prevăzute în cuprinsul actelor de notificare transmise de Autoritatea Contractantă”.
Pârâta recurentă a menționat și dispozițiile art. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 care definește noțiunea de neregulă, art. 16 ”Neregularități” din Anexa I - ”Prevederi generale” la contractul de finanțare, art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1083/2006, Regulamentului nr. 2988/95 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, și a solicitat a se constata că la acest moment există neconcordanțe grave între angajamentele asumate prin cererea de finanțare și situația existentă în prezent în fapt, ceea ce echivalează cu o abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, ce conduce la declararea proiectului ca neeligibil și la retragerea ajutorului financiar nerambursabil acordat.
Prejudiciul produs bugetului Uniunii Europene sau bugetelor naționale poate fi real sau potențial, iar producerea însăși a unei nereguli și utilizarea necorespunzătoare a banilor acordați atrage sancțiunea restituirii parțiale sau totale a acestora.
Prejudiciul produs se materializează în afectarea intereselor financiare ale Uniunii iar prin adoptarea diverselor reglementări în materia gestionării fondurilor europene intenția legiuitorului a fost să se asigure că cheltuielile efectuate de Uniunea Europeană în contextul fondurilor structurale să fie strict limitate la agenții care respectă normele de drept ale Uniunii și să nu fie utilizate pentru a finanța activități care sunt contrare acestuia. În consecință, cheltuielile efectuate cu încălcarea dreptului Uniunii sunt considerate în mod firesc ca aducând atingere bugetului Uniunii Europene, putându-se astfel concluziona că producerea unei nereguli în utilizarea fondurilor europene acționează cu prioritate clauza de salvgardare a bugetului Uniunii Europene, fără să fie necesară existența unui prejudiciu concret asupra bugetului Uniunii Europene.
Recurenta pârâtă a relevat că în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene obligația de recuperare a fondurilor europene intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea unui prejudiciu, iar recuperarea prejudiciului produs din culpa beneficiarului este obligatorie pentru derularea Programului Sapard în condițiile impuse de Uniunea Europeană, prin actele normative emise de aceasta și ratificate de Guvernul României, precum și pentru o judicioasă și legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate.
S-a arătat că în litigiu neeligibilitatea cheltuielilor ce fac obiectul debitului constituit prin procesul verbal de constatare din 22 iunie 2012 este stabilită prin prisma încălcării prevederilor legislației aplicabile în domeniul achizițiilor publice (art. 45 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, art. 96 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006), precum și a prevederilor contractului de finanțare care stipulează obligația desfășurării procedurilor de achiziții publice cu respectarea legislației naționale din domeniu, și că G. și pescuit a ținut cont de amploarea și implicațiile financiare ale neregulii și a aplicat principiul proporționalității, în conformitate cu art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 coroborat cu art. 16 alin. (3) din Anexa I - ”Prevederi generale” la contractul de finanțare, constituind ca debit în sarcina beneficiarului suma aferentă părții afectate de neregulă din contractul de achiziție lucrări, întocmind în acest sens procesul verbal de constatare din 22 iunie 2012, respectiv numai suma reprezentând totalul plăților efectuate de SC E. SRL către SC F. SRL pentru activitățile executate (conform documentelor puse la dispoziția G. de către D.) și nu întreaga valoare a contractului de execuție/prestări servicii din 24 iulie 2009 încheiat între SC E. SRL și SC F. SRL.
Având în vedere toate aspectele mai sus menționate, recurenta I. (succesoare a G.) a solicitat admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței atacate în sensul respingerii ca neîntemeiată a acțiunii în contencios administrativ formulată de com. Vorniceni.
Prin întâmpinarea formulată în cauză intimata reclamantă Comuna Vorniceni a solicitat respingerea recursului ca nefondat, și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate cu recurs de către pârâta I. (succesoare a G.).
Intimata reclamantă a învederat, în esență, că instanța de fond a făcut prin hotărârea atacată o corectă apreciere a probelor administrate în litigiu și o aplicare corectă a legii, întrucât subcontractantul SC F. SRL nu a fost nominalizat în ofertă, nu a fost declarat la încheierea contractului și nici ulterior acestui moment, contractul de execuție lucrări între SC E. SRL și C. Vorniceni a fost semnat la data de 5 iunie 2009, contractul de subantrepriză între SC E. SRL și SC F. SRL a fost încheiat ulterior finalizării procedurii de atribuire, respectiv la data de 24 iulie 2009 moment în care com. Vorniceni nu avea temei legal să solicite documente privind procedura de licitație întrucât aceasta era finalizată, iar obligația de informare cu privire la subcontractanți revine operatorului economic declarat câștigător astfel cum reiese din prevederile art. 96 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 și din art. 22 din contractul din 2009.
Referitor la natura juridică a răspunderii autorității contractante, intimata reclamantă a susținut că în mod corect judecătorul fondului a apreciat că legea nu instituie o răspundere obiectivă în sarcina autorității contractante, în lipsa unui text de lege care să instituie expres o asemenea răspundere civilă răspunderea neputând fi decât una subiectivă, bazată pe vinovăție.
S-a precizat că fapta ilicită care i se impută reclamantei nu există și nici nu este probată, autoritatea contractantă neîncălcând dispozițiile legale în materia achizițiilor publice. Fapta ilicită, s-a concluzionat, ar fi existat dacă intimata ar fi fost informată cu privire la subcontractare și ar fi acceptat un subcontractant care nu era în conformitate cu cerințele prevăzute în documentația de atribuire, vinovăția ar rezulta din faptul că nu s-au respectat dispoziții legale imperative, fapt infirmat însă chiar de recurentă, iar existența și întinderea prejudiciului, precum și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu trebuie dovedite de către aceasta.
Recursul declarat de A. - I. (succesoare a fostei G.) împotriva sentinței nr. 101 din 26 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, este fondat și va fi admis, cu consecința modificării hotărârii atacate în sensul respingerii ca neîntemeiată a acțiunii formulate de reclamanta com. Vorniceni, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează.
Prin procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din data de 22 iunie 2012 privind proiectul ”Modernizare DC/71/B (Vorniceni-Davidoaia, L=4,0 km), DC/71/C (Dealul Crucii-Davidoaia, L=2,55km) și DS/9 (Vorniceni centru-cimitir, L=0,55km), com. Vorniceni județul Botoșani și achiziționarea de utilaje și echipamente pentru servicii publice” emis de G. s-a stabilit în sarcina reclamantei com. Vorniceni județul Botoșani, în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, a dispozițiilor H.G. nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 66/2001, precum și a prevederilor Regulamentului Comisiei Europene nr. 1290/2005 pentru finanțarea politicii agricole comune, o creanță bugetară rezultată din nereguli în cuantum de 440.463,87 lei fără taxă pe valoarea adăugată (la care se adaugă valoarea T.V.A. aferentă de 87.892,12 lei).
Verificările efectuate de G. au avut drept scop respectarea prevederilor contractului de finanțare din 9 octombrie 2008 și a prevederilor legale ce reglementează atribuirea contractelor de achiziții publice, iar drept urmare a acestor verificări s-a constatat că în realizarea lucrărilor la proiectul integrat realizat cu fonduri europene în comuna Vorniceni județul Botoșani executantul lucrărilor a comis nereguli prin încheierea unui contract de subcontractare fără acordul autorității contractante și că nu au fost respectate astfel prevederile referitoare la subcontractare stipulate atât în O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006 cât și cele din contractul de lucrări.
S-a arătat, în cuprinsul procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din data de 22 iunie 2012 emis de G. că contractantul SC E. SRL a încălcat prevederile referitoare la declararea subcontractanților încă din etapa de ofertare fapt ce a produs două consecințe, anume eludarea procedurii de evaluare a ofertelor și inducerea în eroare a autorității contractante care nu și-a mai pus problema solicitării exprese a contractelor de subantrepriză la momentul încheierii contractului de execuție lucrări cu SC E. SRL, și că verificarea documentelor existente în dosarele cererilor de plată a condus la constatarea faptului că societatea subcontractantă nu apare în niciunul din documentele prezentate cu cererea de plată: situații de plată, procese verbale de lucrări ascunse, certificate de calitate, etc.
Prin Decizia nr. 22.033 din 8 august 2012 emisă de G. a fost respinsă ca neîntemeiată contestația depusă de com. Vorniceni împotriva procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din data de 22 iunie 2012.
Înalta Curte reține, în litigiu, că în mod greșit instanța de fond a statC. în sensul că beneficiarului com. Vorniceni nu i se poate imputa încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006
privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare, motivat de faptul că subcontractarea lucrărilor, prin contractul de subantrepriză din 24 iulie 2009 este culpa adjudecatarului licitației și nu a com. Vorniceni, beneficiarul din contractul de finanțare
din 9 octombrie 2008.
Se constată, astfel, că prin art. 8 din contractul de finanțare din 9 octombrie 2008 încheiat între G. în calitate de autoritate contractantă și com. Vorniceni în calitate de beneficiar, părțile s-au obligat să respecte întocmai și cu bună credință fiecare dispoziție a acestuia, că prin art. 1 alin. (3)-(4) din Anexa I - Prevederi generale la contractul de finanțare s-a prevăzut că ”(2) Regulile privind achizițiile realizate de beneficiari sunt emise de către Autoritatea Contractantă, iar Beneficiarul finanțării nerambursabile este obligat să le respecte. (3) Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fața Autorității Contractante pentru implementarea proiectului. Subcontractarea totală sau parțială a proiectului este strict interzisă. (4) Beneficiarul trebuie să implementeze proiectul cu maximum de profesionalism, eficiență și vigilență în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat și în concordanță cu acest contract”, și că prin art. 3 din Anexa I - Prevederi generale beneficiarul s-a obligat să respecte pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în cererea de finanțare.
În Anexa IV- Instrucțiuni privind achizițiile publice pentru beneficiarii J. - cap. IV - Procesul de derulare și avizare a procedurilor de achiziție publică s-a stipulat că achizițiile publice ale beneficiarilor J. se vor desfășura în conformitate cu legislația națională în vigoare și implicit cu prevederile Ghidului pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, ale O.U.G. nr. 34/2006 și ale Ordinului nr. 915 din 25 martie 2008, și că responsabilitatea pentru deciziile adoptate pe parcursul procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică care intră sub incidența legislației pentru atribuirea contractelor de achiziție publică de servicii, furnizarea de produse și execuție de lucrări revine beneficiarului.
De asemenea, s-a prevăzut, în art. 16 alin. (1) și (3) din Anexa I - Prevederi generale la contractul de finanțare din 9 octombrie 2008, că ”(1) Prin ”neregulă” în accepțiunea prezentului contract, se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, precum și cu orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanțare, acordurilor de finanțare, reglementărilor în vigoare privind asistența financiară nerambursabilă acordate României de Comunitatea Europeană, precum și a prevederilor contractului de finanțare, caz în care cheltuiala este neeligibilă și are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităților Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor și a bugetului național”, respectiv că ”(3) În cazul înregistrării unei nereguli, definite la alin. (1), beneficiarul va restitui integral valoarea finanțării necuvenite primite din partea Autorității Contractante în termenele prevăzute în cuprinsul actelor de notificare transmise de Autoritatea Contractantă”.
În materia achizițiilor publice, se prevede prin art. 45 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare, că ”
Fără a i se diminua răspunderea în ceea ce privește modul de îndeplinire a viitorului contract de achiziție publică, ofertantul are dreptul de a include în propunerea tehnică posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv”, și prin art. 96 alin. (1) din
H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, că ” În cazul în care părți din contractul de achiziție publică urmează să se îndeplinească de unul sau de mai mulți subcontractanți, autoritatea contractantă are obligația de a solicita, la încheierea contractului de achiziție publică respectiv, prezentarea contractelor încheiate între viitorul contractant și subcontractanții nominalizați în ofertă. Contractele prezentate trebuie să fie în concordanță cu oferta și se vor constitui în anexe la contractul de achiziție publică”.
Se reține, în cauză, în fine, că noțiunea de ”neregulă”, la care face referire Anexa I - Prevederi generale la contractul de finanțare, este definită la art. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011
privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aceasta fiind ”
orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit”, că în conformitate cu art. 2 pct. 7 din
Regulamentul (Curții Europene) nr. 1083/2006 al Consiliului
de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (Curții Europene) nr. 1260/1999,
"neregularitate" înseamnă ”orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general”, și că prin art. 4 din
Regulamentul
(Curtea Europeană, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene se prevede că ”
Ca regulă generală, orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obținut nejustificat: - prin obligația de a vărsa sumele datorate sau de a rambursa sumele primite nejustificat; - prin pierderea totală sau parțială a garanției constituite în sprijinul cererii de a beneficia de un avantaj acordat sau în momentul primirii unui avans. 2. Aplicarea măsurilor menționate la alin. (1) se limitează la retragerea avantajului obținut, la care se adaugă, dacă acest lucru este prevăzut, dobânda care poate fi calculată pe bază forfetară. 3. Actele despre care se stabilește că au drept scop obținerea unui avantaj care contravine obiectivelor dreptului comunitar aplicabil în situația în cauză, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru obținerea avantajului, au drept consecință, după caz, fie neacordarea avantajului respectiv, fie retragerea acestuia. 4. Măsurile prevăzute în acest articol nu sunt considerate sancțiuni.”
Înalta Curte reține, astfel, în raport de dispozițiile contractuale și legale mai sus menționate, că actele administrative contestate de reclamanta Comuna Vorniceni sunt temeinic fundamentate atât în fapt cât și drept, împrejurarea încheierii unui contract de subcontractare a unor părți din proiectul
”Modernizare DC/71/B (Vorniceni-Davidoaia, L=4,0 km), DC/71/C (Dealul Crucii-Davidoaia, L=2,55km) și DS/9 (Vorniceni centru-cimitir, L=0,55km), comuna Vorniceni județul Botoșani și achiziționarea de utilaje și echipamente pentru servicii publice”
cu nerespectarea prevederilor art. 45 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 și a art. 96 alin. (1) din H.G. nr.
925/2006, chiar neimputabilă în mod direct reclamantei,
având semnificația unei nereguli, a unei abateri de la legalitate și de la prevederile contractuale, astfel cum aceasta este calificată prin prevederile art. 16 alin. (1) din Anexa I - Prevederi generale la contractul de finanțare, art. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 și art. 2 pct. 7 din Regulamentul
(Curții Europene) nr. 1083/2006 al Consiliului
de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (Curții Europene) nr. 1260/1999.
Prin urmare, în mod întemeiat s-a procedat, în temeiul dispozițiilor
art. 4 din
Regulamentul
(Curtea Europeană, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, a art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011
privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora
,
precum și a art. 16 alin. (3) din Anexa I - prevederi generale la contractul de finanțare, prin aplicarea principiului proporționalității (
ținându-se seama de natura și de gravitatea neregulii constatate, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale acesteia),
la stabilirea unui debit în sarcina intimatului reprezentând suma aferentă părții afectate de neregulă din contractul de achiziție lucrări, prejudiciul produs - prin neregula constatată - putând fi real sau potențial.
Instanța de control apreciază că împrejurările relevate de intimata com. Vorniceni, în sensul că subcontractantul SC F. SRL nu a fost nominalizat în ofertă, că subcontractantul SC F. SRL nu a fost declarat la încheierea contractului și nici ulterior acestui moment, că contractul de subantrepriză între SC E. SRL și SC F. SRL a fost încheiat ulterior finalizării procedurii de atribuire respectiv la data de 24 iulie 2009 moment în care reclamanta nu avea temei legal să solicite documente privind procedura de licitație care era deja finalizată, și că obligația de informare cu privire la subcontractanți revine operatorului economic declarat câștigător astfel cum reiese din prevederile art. 96 alin. (2) din H.G. nr. 925/2005 și din art. 22 din contractul din 2009, nu sunt de natură a înlătura responsabilitatea acesteia,
întrucât în mod evident
beneficiarul din contractul de finanțare din 9 octombrie 2008 încheiat cu autoritatea contractantă G., avea obligația de a implementa proiectul cu maximum de profesionalism, eficiență și vigilență, în concordanță cu prevederile contractului de finanțare, și de a adopta astfel pe parcursul derulării proiectului, raportat la diversele etape de implementare a contractului de finanțare (inclusiv la cea de executare a lucrărilor de construcții, în temeiul contractului din 5 iunie 2009 încheiat cu SC E. SRL), o conduită prin care să se asigure de respectarea prevederilor legale în vigoare și a clauzelor contractuale (în concret a acelor clauze potrivit cărora achizițiile publice ale beneficiarului se vor desfășura în conformitate cu legislația națională în vigoare iar responsabilitatea pentru deciziile adoptate pe parcursul procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică care intră sub incidența legislației pentru atribuirea contractelor de achiziție publică de servicii, furnizarea de produse și execuție de lucrări revine beneficiarului), obligații pe care nu le-a respectat însă în mod vigilent și eficient.
În raport de cele mai sus arătate, constatând că sunt fondate motivele de recurs invocate în cauză, și că în mod neîntemeiat prin hotărârea atacată a fost admisă acțiunea reclamantei, urmează a se dispune, în temeiul art. 304 pct. 9, art. 304
1
, art. 312 alin. (1) - (3) C. proc. civ. din anul 1865, și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, admiterea recursului declarat de A. - I. (succesoare a fostei G.) împotriva sentinței nr. 101 din 26 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cu consecința modificării hotărârii atacate în sensul respingerii ca neîntemeiată a acțiunii formulate de reclamanta com. Vorniceni.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de A. - I. (succesoare a G.) împotriva sentinței nr. 101 din 26 februarie 2013 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 februarie 2015.