ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1066/2016

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1066/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Decizia nr. 1066/2016

Asupra recursurilor,

a constatat următoarele:

înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Galați, la data de 22 aprilie 2010,

sub nr. x/121/2010, reclamanta SC A. SA - prin administrator special a

solicitat în contradictoriu cu pârâta SC B. SA, obligarea acesteia la plata

sumei de 1.026.784,90 RON, reprezentând contravaloarea Facturii din 9 decembrie

2009, și a cheltuielilor de judecată.

La data de 18 aprilie

2011, reclamanta a modificat cererea de chemare în judecată în sensul că a

modificat perioada pentru care a calculat sumele solicitate cu titlu de

penalități și tarif orar de utilizare a vagoanelor (TOU), respectiv în loc de

suma de 1.026.784,90 RON din acțiune, a solicitat suma de 936.592,16 RON, ca

urmare a recalculării penalităților și TOU, raportat la faptul că, la data

introducerii acțiunii, dreptul la acțiune cu privire la sumele calculate până

la 21 aprilie 2007 s-a prescris, astfel încât suma solicitată, de 936.592,16

RON, reprezintă: 248.439,21 RON - penalități de întârziere calculate conform

art. 8.10 din contract, 659.340,59 lei-tarif orar pentru utilizarea vagoanelor,

calculat conform anexei 2.1 din Contract, și 28.815,36 RON - staționări pe

liniile C. SA, conform art. 6.5 din contract.

Prin Sentința civilă

nr. 2.450 din 31 mai 2011, Tribunalul Galați a admis acțiunea modificată și a

obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 936.592,16 RON.

Curtea de Apel

Galați, prin Decizia nr. 9 din 10 februarie 2012, a admis apelul declarat de

către pârâta SC B. SA, a anulat Sentința civilă nr. 2.450 din 31 mai 2011 a

Tribunalului Galați și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

reînregistrată pe rolul Tribunalului Galați, la data de 17 aprilie 2012, sub

nr. x/121/2010*.

civilă nr. 151 din 23 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul Galați, secția a

II-a civilă, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC A. SA -

prin lichidator judiciar D. SPRL, iar pârâta SC B. SA București a fost obligată

la plata către reclamantă a sumei de 245.097,99 RON cu titlu de penalități

calculate în perioada 8 mai 2007 - 10 iunie 2009, pentru plata cu întârziere a

facturilor emise de reclamantă pe seama pârâtei în perioada 23 aprilie 2007 -

21 decembrie 2007. S-a constatat că excepția prescripției penalităților

calculate pentru facturi anterioare datei de 22 aprilie 2007, invocată de

pârâtă, a rămas fără obiect. Au fost respinse pretențiile referitoare la plata

TOU.

S-a constatat că

excepția prescripției TOU calculat anterior datei de 22 aprilie 2007, invocată

de pârâtă, a rămas fără obiect. S-a luat act de renunțarea reclamantei la

capătul de cerere privind taxa de staționare. A fost obligată pârâta la plata

către reclamantă a sumei de 1.875 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În argumentarea

acestei sentințe, prima instanță a dat eficiență prevederilor art. 8.10 din

Contract și coroborând înscrisurile de la dosar cu raportul de expertiză

efectuat în cauză s-a admis în parte capătul de cerere, iar pârâta a fost

obligată la 245.097,99 RON cu titlu de penalități calculate pentru perioada 8

mai 2007 - 10 iunie 2009 pentru facturile emise în 23 aprilie - 21 decembrie

2007.

Referitor la excepția

prescripției penalităților calculate pentru facturi anterior datei de 22

aprilie 2007, prima instanță a reținut că a rămas fără obiect ca urmare a

modificării perioadei pentru care reclamanta a solicitat acordarea

penalităților.

În ceea ce privește

capătul de cerere vizând prețurile referitoare la tariful orar, prima instanță

l-a respins ca nedovedit raportat la probatoriile administrate.

Totodată, prima

instanță a luat act de renunțarea la capătul de cerere referitor la taxa de

staționare solicitată în cuantum de 28.815,36 RON, conform art. 246 C. proc.

civ., având în vedere că la data de 26 martie 2013 reclamanta a renunțat la

aceste pretenții.

Împotriva acestei

sentințe civile au declarat apel atât reclamanta SC A. SA - prin lichidator judiciar

D. SPRL Galați, cât și pârâta SC B. SA București criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

civilă nr. 129/A din 21 septembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați,

secția I civilă, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de

reclamanta SC A. SA - prin lichidator judiciar D. SPRL Galați și de pârâta SC

B. SA București.

În argumentarea

acestei soluții, instanța de apel a reținut în esență că în contract nu s-a

definit TOU, iar instanța de fond, în mod justificat, a dat eficiență

dispozițiilor din Regulamentul de transport pe căile ferate din România,

aprobat prin O.G. nr. 7/2005 și Normele Uniforme pentru Aplicarea

Regulamentului de Transport (NUT) aprobat prin Ordinul nr. 746/1998 al

Ministerului Transporturilor, acte recunoscute de părți ca și aplicabilitate

prin chiar art. 3 din Contractul nr. x/2006.

Raportat amplului

probatoriu administrat în cauză și în mod judicios interpretat, corect a

reținut instanța de fond că reclamanta nu și-a dovedit pretențiile referitoare

la plata tarifului orar.

Totodată, s-a mai

reținut că la data deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC

A. SA Galați, conform Sentinței comerciale nr. 960 din 8 octombrie 2008

pronunțată în Dosarul nr. x/121/2008, nu era îndeplinită condiția privitoare la

caracterul exigibil al penalităților, reținându-se corect că nu poate opera

compensarea legală între creanța reclamantei și cea a pârâtei, respectiv de

567.067.61 RON.

S-a mai reținut că

nici critica aplicării greșite a dispozițiilor art. 274 C. proc. civ.

referitoare la plata cheltuielilor de judecată nu a putut fi primită, instanța

de fond motivându-și soluția de obligare a pârâtei la plata acestora, pe care,

de altfel, le-a acordat în parte, ca urmare a soluției de admitere în parte a

pretențiilor formulate de reclamantă.

decizii, au declarat recurs atât reclamanta SC A. SA - prin lichidator judiciar

D. SPRL Galați, cât și pârâta SC B. SA București.

5.1. Recursul

reclamantei SC A. SA - prin lichidator judiciar D. SPRL Galați a fost întemeiat

pe dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., prin care s-a solicitat

admiterea căii extraordinare de atac exercitate, casarea deciziei recurate și

trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Recurenta-reclamantă a

arătat că soluția pronunțată de instanța de apel a fost dată fără ca instanța

să cerceteze fondul, hotărârea fiind de altfel și nemotivată.

Astfel, instanța nu a

făcut nicio analiză cu privire la probele administrate în cauză, întrucât nu

rezultă modul în care instanța de apel a apreciat concluziile expertizei

întocmită de expertul tehnic judiciar E. și nici raționamentul ce a condus la

respingerea susținerilor privitoare la modul de calcul al tarifului orar de

utilizare (TOU) conform tabelului anexat la acțiunea reclamantei.

Instanța de apel s-a

limitat la reluarea motivării hotărârii pronunțate de instanța de fond,

respectiv concluzia că reclamanta nu a făcut dovada pretențiilor referitoare la

plata tarifului orar. De asemenea, nu a motivat ce dispoziții din Regulamentul

de transport (NUT) aprobat prin Ordinul nr. 7/2005 și Normele uniforme pentru

aprobarea Regulamentului de Transport (NUT) aprobate prin Ordinul nr. 746/2008

al Ministerului Transporturilor au fost încălcate.

Concluzionând,

recurenta-reclamantă a arătat că hotărârea nu cuprinde argumentele pro și

contra care au condus, în fapt și în drept, la convingerea instanței cu privire

la soluția pronunțată, nefiind respectate prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5

C. proc. civ.

5.2. Recursul pârâtei

SC B. SA a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc.

civ., prin care s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a

deciziei atacate numai în ce privește apelul său, în sensul admiterii apelului

său în totalitate și constatarea compensării legale a sumei de 245.097,99 RON

cu titlu de penalități calculate în perioada 8 mai 2007 - 10 iunie 2009, cu

parte din soldul de 567.067,61 RON datorat de reclamantă.

În dezvoltarea

motivelor de recurs, după prezentarea pe larg a situației de fapt,

recurenta-pârâtă a susținut în esență că instanța de apel a făcut o

interpretare greșită și trunchiată a dispozițiilor legale privind compensarea

creanței, hotărârea fiind lipsită de temei legal, dată cu aplicarea greșită a

legii, cât și a dispozițiilor Contractului nr. x/2006.

Astfel, instanța a

reținut că nu este aplicabilă compensarea legală, însă fără a motiva, în vreun

fel, decizia pronunțată, instanța preluând practic cu totul motivarea primei

instanțe, la care a și făcut trimitere, făcând inclusiv o aplicare greșită a

dispozițiilor legale în materia compensării.

Totodată,

recurenta-pârâtă a solicitat instanței de recurs să constate că sunt

îndeplinite condițiile compensării legale, ca urmare a înscrierii la masa

credală a reclamantei cu suma de 567.067,61 RON, cu respectarea prevederilor

art. 52 din Legea nr. 85/2006.

Instanța de apel, în

mod eronat, a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de

art. 1144 și art. 1145 C. civ., concluzionând greșit că nu este îndeplinită condiția

privitoare la caracterul exigibil al penalităților, având în vedere raportul de

expertiză contabilă administrat.

Recurenta-pârâtă a

mai susținut că hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se

sprijină, fiind nelegală în ceea ce privește soluționarea apelului său.

Astfel, instanța nu a

motivat în cuprinsul hotărârii sale care sunt argumentele referitoare la

neîndeplinirea condiției privitoare la caracterul exigibil al penalităților,

fiind expusă doar concluzia cercetărilor în acest sens, fără alte explicații și

mențiuni care au condus la o astfel de concluzie.

Privitor la capătul

de cerere de obligare a reclamantei SC A. SA - prin lichidator judiciar D. SPRL

Galați la plata cheltuielilor de judecată, recurenta-pârâtă a invocat nelegalitatea

deciziei recurate, susținând că instanța nu s-a pronunțat asupra acestui capăt

de cerere.

Față de argumentele

expuse, recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte

a deciziei recurate, în sensul admiterii apelului său în totalitate.

Prin întâmpinare,

recurenta-reclamantă SC A. SA - prin lichidator judiciar D. SPRL Galați a

solicitat respingerea recursului pârâtei SC B. SA, ca nefondat.

verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată în raport de

criticile formulate, constată că recursurile sunt fondate pentru rațiunile ce

urmează:

Cu titlu prealabil,

se reține că ambele recursuri vizează aceiași chestiune sub aspectul

nemotivării deciziei recurate, motiv pentru care Înalta Curte va răspunde printr-un

considerent comun.

Motivul de recurs

prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., poate fi invocat atunci când

hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive

străine sau contradictorii ori străine de natura pricinii.

Îndatorirea instanței

de a-și motiva hotărârea, a cărei nerespectare este sancționată de art. 304

pct. 7 C. proc. civ., semnifică, în raport de cerințele impuse de art. 261 C.

proc. civ. examinarea apărărilor părților, a argumentelor aduse, cu punctul de

vedere al instanței față de fiecare argument, stabilirea în detaliu, a

situației de fapt și încadrarea ei în drept, precum și raționamentul logico

juridic care a condus la adoptarea soluției.

În speță, se constată

că motivarea hotărârii instanței de apel nu răspunde acestor exigențe legale

deoarece nu examinează efectiv apărările și susținerile părților, ci doar

confirmă în termeni generali raționamentul primei instanțe.

Astfel, din

considerentele hotărârii rezultă că instanța de apel s-a rezumat la simple

afirmații cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor O.G. nr. 7/2005, însă

fără a argumenta raționamentul avut în vedere sub acest aspect, respectiv care

sunt acele dispoziții legale și în raport cu ce circumstanțe.

Totodată, modul în

care instanța a justificat soluția dată asupra compensării nu reprezintă o

rezolvare a chestiunilor de fapt relevate în susținerea apărării. În speță,

pârâta solicitând de fapt o compensare judiciară, condiționată de examenul

temeiniciei pretenției reclamantei, pe care instanța nu a analizat-o.

Dispozițiile art. 295

alin. (1) C. proc. civ. obligă instanța de apel să verifice, în limitele

cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de prima

instanță, în sensul că, caracterul devolutiv al apelului consacrat de textul de

lege evocat trebuie să se reflecte și în considerentele hotărârii, chiar și în

ipoteza menținerii hotărârii fondului, iar nerespectarea acestor cerințe impune

aplicarea sancțiunii casării hotărârii, care în absența acestor elemente

concrete nu poate fi supusă controlului pe fondul soluției adoptate.

De reținut este

faptul că, instanța de apel nu a examinat în mod real problemele esențiale ce

i-au fost supuse analizării și nici nu a justificat de ce au fost respinse

apărările părților făcute cu ocazia declarării apelurilor, fapt pentru care

motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. își găsește

pe deplin justificarea în cauză.

Față de cele ce

preced, constatând că în absența motivării, dezlegările instanței nu pot fi

cenzurate de instanța de recurs, într-o manieră ce face inutilă examinarea

celorlalte critici, Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (3) din același cod,

va admite recursurile declarate de reclamanta SC A. SA - prin lichidator

judiciar D. SPRL Galați și de pârâta SC B. SA București împotriva Deciziei

civile nr. 129/A din 21 septembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați,

secția I civilă, pe care o va casa cu trimitere spre rejudecare aceleiași

instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile

declarate de reclamanta SC A. SA - prin lichidator judiciar D. SPRL Galați și

de pârâta SC B. SA București împotriva Deciziei civile nr. 129/A din 21

septembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, pe care o

casează cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 iunie 2016.

Procesat de GGC - N