ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2789/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2789/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 2789/20
15
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de
12
decembrie
2013, reclamanta Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a formulat acțiune în constatare, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, pe baza indiciilor rezultate din documentele existente la dosare, la această dată, să aprecieze asupra calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe A.
În motivarea acțiunii s-a arătat că, prin cererea din 25 mai 2010, adresată C.N.S.A.S. de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, s-a solicitat, în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completările ulterioare nr. 293/2008, verificarea, sub aspectul posibilei calități de lucrător sau de colaborator la securității a domnului A.
Așa cum rezultă din cuprinsul notei de constatare din 12 martie 2013, precum și din înscrisurile atașate, A. este titularul dosarului fond rețea nr. x; potrivit documentelor identificate în dosarul citat anterior, pârâtul a fost subinginer la Întreprinderea Mașini Grele București, Secția Forja Mijlocie, șef al liniei tehnologice de tratament termic pentru piese mici și mijlocii, a fost recrutat ca informator de Securitatea Municipiului București, pentru „cunoașterea și prevenirea unor evenimente ce ar fi putut avea consecințe deosebit de greve pentru activitatea întreprinderii și economia națională - perforarea cuptoarelor”.
La data de 31 august 1983, pârâtul a semnat un angajament.
1.2. Soluția instanței de fond
Prin sentința nr. 876 din 17 martie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., ca nefondată.
Curtea a reținut că nu este îndeplinită în speță prima condiție de fond, cu privire la denunțarea unor atitudini potrivnice regimului comunist [art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008] pentru reținerea calității de colaborator al Securității.
Referitor la cea de-a doua condiție impusă de legiuitor pentru reținerea calității de colaborator, anume ca informațiile furnizate să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, s-a reținut că nici aceasta condiție nu este îndeplinită.
Cererea de recurs
2.1. Recursul
Împotriva sentinței nr. 876 din 17 martie 2014 a Curții de Apel București a declarat recurs reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, invocând motive încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În esență, recurentul a susținut că prin notele informative menționate și în nota de constatare depusă la dosarul cauzei, referitoare la domnul B. și soția sa C., se denunța intenția acestora de a se stabili definitiv cu domiciliul în altă țară, nemulțumirile acestora față de atitudinea autorităților cu privire la soluționarea unor astfel de cereri, intenția de a întreprinde măsuri cu caracter de protest pentru urgentarea emigrării.
Informațiile furnizate erau apte să expună persoanele denunțate unor posibile acțiuni informative ale Securității, iar în cauză acestea s-au și concretizat în „investigații la domiciliul” persoanei urmărite precum și „avertizarea asupra celui în cauză și a soției lui”.
Astfel, furnizarea acestor informații, prin care se denunțau atitudini potrivnice regimului comunist, care au produs o reacție din partea Securității, este mai mult decât suficientă pentru reținerea calității de colaborator a pârâtului, conform cerințelor impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
Procedura de examinare a recursului în completul de filtru
În cauză a fost întocmit raport asupra admisibilității în principiu a recursului în condițiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ., analizat de completul de filtru și comunicat părților.
Prin Încheierea din 01 aprilie 2015 a fost admis în principiu recursul și fixat termen pe fond la 17 septembrie 2015, cu citarea părților.
Soluția instanței de recurs
Înalta Curte analizând recursul formulat, apreciază că acesta este fondat pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
Potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, prima condiție ce trebuie îndeplinită pentru a se constata că o persoană a avut calitatea de colaborator al Securității este aceea ca această persoană să fi furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității iar a doua condiție să vizeze calitatea informației furnizate, în sensul că prin aceste informații se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, iar a treia condiție se referă la efectele furnizării informațiilor în sensul că au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În cauză, este stabilit că pârâtul a furnizat nota informativă din data de 12 octombrie 1989, olografă, primită de un ofițer al Securității.
În cuprinsul acestei note se denunța intenția unei persoane - B., strungar - de a-și stabili definitiv domiciliul într-un alt stat și de a întreprinde unele demersuri cu caracter de protest împreună cu soția sa, C. pentru a urgenta plecarea. De asemenea, se denunța faptul că „aportul acestora în producție este scăzut și uneori chiar de rea credință și cu influențe negative asupra colectivului”.
Este cunoscut că, la vremea respectivă, intenția unei persoane de a-și stabili definitiv domiciliul într-un alt stat, de a întreprinde demersuri cu caracter de protest, de a acționa cu rea credință la serviciu și cu influențe negative asupra colectivului, erau considerate și tratate de organele Securității ca fiind potrivnice regimului totalitar comunist.
Astfel, prima și a doua condiție impusă de legiuitor pentru constatarea calității de colaborator sunt îndeplinite.
De asemenea, așa cum rezultă din modul de valorificare a informațiilor respective de către organele Securității - „investigații la domiciliul” persoanei urmărite, precum și „avertizarea asupra celui în cauză și a soției lui”, probează faptul că acele informații au fost apte să ducă la îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale (dreptul la viața privată - art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice; dreptul la libera circulație - art. 12 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice), fiind astfel îndeplinită și a treia condiție impusă de dispozițiile legale menționate anterior.
În concluzie, soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică, urmând ca, în temeiul art. 496 C. proc. civ., recursul să fie admis, casată sentința recurată și, rejudecând cauza, acțiunea formulată de C.N.S.A.S. să fie admisă așa cum a fost formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva sentinței nr. 876 din 17 martie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată.
Admite acțiunea și constată că pârâtul A. are calitatea de colaborator al Securității.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 septembrie 2015.