ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1170/2016

Decizia nr. 1.170/2016

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 66 din 2 iunie 2016, Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul art. 599 rap. la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de condamnatul A. împotriva executării Sentinței penale nr. 96 din 20 august 2014 pronunțată Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. x/32/2014 și l-a obligat pe contestator la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a dispune în acest sens a reținut următoarele:

Prin Cererea înregistrată sub nr. x/32/2016, contestatorul A. a formulat contestație la executare, privind executarea Sentinței penale nr. 96 din 20 august 2014, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în soluționarea Dosarului penal nr. x/32/2014.

În motivarea contestației, acesta a arătat că nu i s-a dedus din pedeapsa aplicată toată perioada executată în Italia, precum și cele 270 de zile câștigate.

S-a constat că, prin Sentința penală nr. 96 din 20 august 2014, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul penal nr. x/32/2014, în baza art. 154 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a recunoscut Sentința penală nr. 4 din 13 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel cu Jurați Brescia, Italia prin care persoana transferabilă A. a fost condamnată la pedeapsa de 8 ani și 8 luni închisoare și s-a dispus transferarea persoanei condamnate A. într-un penitenciar din România, în vederea executării restului de pedeapsă de 2034 zile.

În baza art. 72 C. pen. s-a dedus perioada executată de la data de 14 mai 2014 (data cererii de transfer) la zi.

S-a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (1) C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Așadar, cazurile în care se poate face contestație la executare penală sunt expres și limitativ prevăzute de textul de lege mai sus citat.

A. a fost condamnat de autoritățile judiciare italiene la pedeapsa de 8 ani și 8 luni închisoare.

Instanța a dispus transferarea persoanei condamnate A. într-un penitenciar din România în vederea executării restului de pedeapsă de 2034 zile închisoare, raportat la perioada executată de la data de 8 septembrie 2011 până la data de 14 mai 2014, ținând cont și de cele 45 zile pentru eliberare anticipată deja acordată.

Raportat la aceste date, a apreciat că perioada executată de persoana condamnată a fost dedusă corect.

Prin Decizia nr. 15 din 22 mai 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dezlegarea de principiu a unei probleme de drept s-a stabilit că după transferarea persoanei condamnate de autoritățile judiciare străine, în vederea continuării pedepsei în România, durata de pedeapsă considerată ca executată de statul de condamnare pe baza muncii prestate și a bunei conduite, acordată ca beneficiu în favoarea persoanei condamnate de autoritatea judiciară străină, nu trebuie scăzută din pedeapsa ce se execută în România

Cum dezlegarea acestei chestiuni de drept este obligatorie pentru instanțe, conform art. 477 alin. (3) C. proc. pen., a constatat că perioada de 180 de zile de eliberare anticipată acordate de statul de condamnare italian nu poate fi dedusă din pedeapsa de 2034 zile închisoare, ce se execută în România.

Împotriva acestei hotărâri a declarat contestație, în termen legal, contestatorul A.

În motivarea contestației a susținut că solicită a i se deduce toată perioada executată de la data arestării, 8 septembrie 2011, până la data de transfer, 14 mai 2014.

Examinând contestația declarată de contestatorul A. în raport de motivele invocate și sub toate aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Prin Sentința penală nr. 96 din 20 august 2014, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul penal nr. x/32/2014, în baza art. 154 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a recunoscut Sentința penală nr. 4 din 13 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel cu Jurați Brescia, Italia prin care persoana transferabilă A. a fost condamnată la pedeapsa de 8 ani și 8 luni închisoare și s-a dispus transferarea persoanei condamnate A. într-un penitenciar din România, în vederea executării restului de pedeapsă de 2034 zile.

În considerentele acesteia s-a reținut că persoana transferabilă A. a fost arestat la data de 8 noiembrie 2011, conform sentinței de condamnare și că a câștigat pentru fiecare dintre cele 5 pedepse componente 45 de zile pentru bună purtare, inculpatul mai având de executat, la data de 14 mai 2014, 2034 de zile.

Înalta Curte reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în cazul în care se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare, iar potrivit lit. d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Contestatorul A. nu are nici o nelămurire cu privire la pedeapsa pe care urmează să o execute, ci acesta este nemulțumit de modalitatea în care Curtea de Apel Bacău, prin Sentința penală nr. 96 din 20 august 2014, neapelată de inculpat, a dedus perioada în care contestatorul a fost arestat preventiv pe teritoriul statului italian și zilele câștigate pentru bună purtare -, aspect față de care nu sunt incidente dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

În ceea ce privește cazul de contestație prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte reține că în cauză nu a intervenit nici o cauză de reducere sau de micșorare a pedepsei de la data rămânerii definitive a hotărârii contestate, respectiv din august 2014. În consecință, modificarea conținutului hotărârii contestate sub acest aspect ar încălca în mod nepermis autoritatea de lucru judecat.

Față de aceste aspecte, în baza art. 597 alin. (8) raportat la art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 66 din 2 iunie 2016 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/32/2016.

În baza art. 275 alin. (2) și (6) C. proc. pen. va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, mai puțin onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația declarată de inculpatul A. împotriva Sentinței penale nr. 66 din 2 iunie 2016 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/32/2016.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 130 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20 septembrie 2016.

Procesat de GGC - N