ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 734/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 734/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 734/2016
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Hunedoara cu nr. x/97/2015/a1 reclamanta A. a solicitat admiterea cererii de reexaminare și să se revină asupra măsurii anulării cererii de chemare în judecată.
În motivarea cererii de reexaminare reclamanta a susținut că prin cererea de chemare în judecată a indicat obiectul ca fiind anularea impozitului stabilit de organele fiscale. Cu privire la motivele de fapt s-a arătat că acest impozit a fost stabilit nejustificat deoarece a depus dovezi care demonstrează că este o persoană cu handicap, iar temeiul de drept este art. 26 lit. b) din Legea nr. 448/2006.
Soluția instanței de fond
Tribunalul Hunedoara, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 285/CC/CA din 11 august 2015, a respins cererea de reexaminare formulată de A. împotriva încheierii nr. 261/CC/CA/2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.
Tribunalul Hunedoara a reținut că prin rezoluția din data de 24 iunie 2015 în vederea regularizării cererii instanța a pus în vedere reclamantei să indice: CNP, obiectul cererii, arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea, arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere, să certifice pentru conformitate cu originalul copiile înscrisurilor anexate cererii să indice decizia de impunere contestată și să o depună, să depună dovada îndeplinirii procedurii prealabile administrative împotriva deciziei contestate și să timbreze acțiunea cu 50 RON taxă judiciară de timbru potrivit art. 150 alin. (2) din noul C. proc. civ. în termen de 10 zile de la comunicare. La data de 09 iulie 2015 reclamanta a depus la dosar un set de acte în dublu exemplar și dovada achitării taxei de timbru.
Potrivit art. 200 alin. (1)-(3) C. proc. civ., în procedura regularizării, instanța a dispus anularea cererii reținând că reclamanta nu a îndeplinit toate obligațiile stabilite de instanță respectiv nu a indicat obiectul cererii, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea, arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere, decizia de impunere contestată și să o depună, nu a depus dovada îndeplinirii procedurii prealabile administrative împotriva deciziei contestate.
Astfel, Tribunalul a constatat că în mod corect instanța a apreciat că o parte din neregularități nu au fost înlăturate în termenul arătat.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta A.
Soluția instanței de recurs
Înainte de a analiza motivele invocate, examinând cauza și sentința atacată, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil.
Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Potrivit dispozițiilor art. 200 alin. (5) C. proc. civ. dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termen, prin încheiere dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii. Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
Conform art. 200 alin. (6) C. proc. civ. „cererea de reexaminare împotriva încheierii de anulare se soluționează prin încheiere definitivă (...)”.
Potrivit art. 634 alin. (1) C. proc. civ. sunt hotărâri definitive „hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului”.
De asemenea, art. 483 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că „hotărârile date în apel, fără drept de apel precum și alte hotărâri,în cazurile exprese prevăzute de lege sunt supuse recursului”.
Deci sentința prin care s-a soluționat cererea de reexaminare a încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată nu mai poate face obiectul recursului, întrucât are caracter definitiv.
Temeiul legal al soluției instanței de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 285/CC/CA din 11 august 2015 a Tribunalului Hunedoara, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 11 martie 2016.