ÎCCJ, Secția penală

Examinând actele și lucrările dosarului se constată că, la data de 4 noiembrie 2011 numitul M.G. a formulat o plângere penală împotriva procurorului care instrumentează dosarul cu nr. 312/P/2011, deoarece „au trecut mai bine de 7 luni de zile de la depunerea cererii mele de trimitere în judecată a numitului V.D.

și în mai multe rânduri am cerut, fie în scris fie prin prezentarea mea - ultima prezentare fiind cea din ziua de 24 octombrie 2011 - nu s-a întreprins nimic în sensul trimiterii în instanța de judecată a infractorului și nici nu mi s-a permis accesul la dosar". „Procurorul avea sarcina să întocmească dosarul și să-l trimită instanței de judecată prin aceasta favorizând pe infractorul V.D., care rămâne în continuare, vicepreședinte al Senatului României, cu toate onorurile și beneficiile unei astfel defuncții - i s-a întocmit dosar de urmărire și de trimitere în judecată penală, nu voi ezita să mă adresez organelor competente europene - și internaționale, chiar - în scopul de a spăla de pe obrazul țării rușinea ca un fost delator și ,,turnător" securist să ajungă unul din cei care „ne fac legi și ne pun biruri, ne vorbesc filozofie" în loc să stea într-una din cele „două temniți large" - cum spune Eminescu - unde, de drept îi este locul". Din verificările efectuate în cauză a rezultat că, dosarul cu nr. 312/P/2011 a fost înregistrat la secția de urmărire penală și criminalistică la data de 05 aprilie 2011 având ca obiect plângerea formulată de către numitul Ț.C.

împotriva numitului V.D. cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292 C. pen., constând în aceea că, în cuprinsul declarațiilor pe proprie răspundere completate pe parcursul mandatelor, acesta nu și-a făcut cunoscută calitatea de colaborator al fostei poliții politice comuniste. Potrivit declarației date de către doamna procuror M.Ș.S.

a rezultat că, dosarul respectiv se află în faza actelor premergătoare urmăririi penale având termen de soluționare la data de 28 februarie 2011. Situația de fapt a fost sintetizată de procuror într-o notă ce a fost anexată la prezentul dosar, redând următoarele aspecte: „- La data de 11 iulie 2011, urmare a solicitărilor din 06 iunie 2011 și, respectiv 24 iunie 2011, au fost transmise de către Înalta Curte de Casație și Justiție Dosarul nr. 22502/3/2008 și nr. 9520/2/2006, având ca obiect acțiunea în constatare formulată de persoana reclamantă împotriva Deciziei nr. 234 din 15 iunie 2006 a C.N.S.A.S. - La datele de 17 august 2011 și, respectiv, 31 august 2011 au fost transmise, de asemenea, la solicitarea Parchetului, de către C.N.S.A.S.

și, respectiv Senatul României, declarațiile depuse de făptuitor în perioada 2004 - 2011, cu privire la relația sa cu fosta poliție politică comunistă. - La data de 2 septembrie 2011, în urma identificării în arhivă a Dosarului nr. 1443/P/2008 având, parțial, același obiect, soluționat cu neîncepere a urmăririi penale la data de 30 aprilie 2009, am întocmit Referatul cu nr. 312/P/2011 prin care am propus conducerii infirmarea soluției dispuse în Dosarul nr. 1443/P/2008 și, ulterior, conexarea la Dosarul nr. 312/P/2011. - Prin Rezoluția nr. 1672/C/2011 din 7 septembrie 2011 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost infirmată, ca nelegală, soluția dispusă prin Rezoluția nr. 1443/P/2008 din 30 aprilie 2009. - La data de 10 octombrie 2011, Dosarul nr. 1443/P/2008 a fost repartizat spre soluționare subsemnatei, având în vedere legăturile sale de conexitate cu Dosarul nr. 312/P/2011.

- La data de 09 decembrie 2011 s-a dispus conexarea Dosarului nr. 312/P/2011 la Dosarul nr. 1443/P/2009. - La data de 14 septembrie 2011 a fost atașată la Dosarul nr. 312/P/2011 o sesizare din partea numitului M.G. în care acesta făcea referire la o plângere a sa anterioară, respectiv din data de 28 martie 2011, formulată împotriva făptuitorului V.D. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 292 C. pen.". Procurorul a precizat că la Dosarul nr. 312/P/2011 nu se afla plângerea respectivă, dosarul fiind, de altfel, constituit la o dată ulterioară acesteia și în baza altei sesizări. S-a mai menționat că, până la data de 14 septembrie 2011 când la dosar a fost atașată sesizarea petentului M.G.

procurorul nu a avut cunoștință de nici o altă plângere a acestuia și nici nu a cunoscut pe rolul cărei structuri din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înregistrată și nici ce soluționare i s-a dat. Între timp, la dosar a mai fost atașată plângerea formulată de numita S.P., împotriva aceluiași făptuitor. S-a mai arătat că dosarul se află în curs de soluționare, având ca termen de finalizare data de 28 februarie 2012. Analizând plângerea prin prisma aspectelor juridice, s-a constatat că, cele susținute de petent sunt simple afirmații ce nu pot fi coroborate cu nici un mijloc de probă, astfel că, infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu în formă calificată și favorizarea infractorului nu există în materialitatea lor.

Mai mult decât atât, plângerea formulată se referă mai mult la o tergiversare a cercetărilor penale, dar nu poate fi instrumentată nici în această modalitate deoarece nu a fost depășit termenul stabilit pentru soluționarea ei. Având în vedere cele expuse anterior, s-a constatat că este vorba despre un dosar penal format la plângerea altei persoane, ulterior formulând plângere și persoana vătămată, dosar ce se află înlăuntrul termenului de finalizare, nerezultând de aici că magistratul ce îl instrumentează a comis vreo faptă de natură penală în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, favorizând infractorul sau abuzând de drepturile părților vătămate. Prin Rezoluția nr. H31/P/2011 din 3 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de M.Ș.S.

- procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu în formă calificată și favorizarea infractorului prevăzute de art. 246, 248, 248 1 și 264 C. pen., întrucât faptele nu există. Prin Rezoluția nr. 217/II/2/2012 din 30 ianuarie 2012 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul M.G. împotriva soluției dispusă în Dosarul nr. 1131/P/2011. În motivarea acesteia s-a reținut că M.G. a solicitat tragerea la răspundere penală a magistratului menționat, întrucât și-a încălcat atribuțiile de serviciu cu ocazia instrumentării Dosarului nr. 312/P/2011 al secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Efectuându-se verificări în cauză, a rezultat că Dosarul nr. 312/P/2011 a fost înregistrat la secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 5 aprilie 2011 și are ca obiect plângerea formulată de către numitul Ț.C. împotriva făptuitorului V.D. cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art. 292 C. pen. Conform actelor premergătoare a rezultat că dosarul respectiv a avut termen de soluționare la data de 28 februarie 2011, fiind administrate o serie de probe necesare în vederea dispunerii unei soluții legale și temeinice. S-a constatat că susținerile petentului M.G. sunt simple afirmații care nu se coroborează cu nici un mijloc de probă, în cauză nefiind depășit termenul de finalizare și nerezultând că magistratul care a instrumentat-o a comis vreo faptă de natură penală în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu sau că a favorizat infractorul.

Nemulțumit de cele două rezoluții petiționarul a formulat plângere în temeiul dispozițiilor art. 278 1 C. proc. pen. La termenul din 21 septembrie 2012, al doilea termen stabilit în vederea soluționării plângerii ce formează obiectul dosarului, petiționarul a învederat instanței că nu a formulat plângere împotriva intimatei M.Ș.S. Față de susținerea petiționarului, Înalta Curte urmează să constate că acesta nu a formulat plângere împotriva Rezoluției nr. 1131/P/2011 dispusă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Constată că petentul M.G. nu a formulat plângere împotriva Rezoluției nr. 1131/P/2011 din 3 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 21 septembrie 2012. Procesat de GGC - N