ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 24 din 29 ianuarie 2013, Judecătoria Vatra Dornei, în baza art. 39 alin. (1) și art. 42 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 302/2004 a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Vatra Dornei invocată din oficiu de instanță.

A declinat cauza penală având ca obiect, recunoașterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (Legea nr. 302/2004), privind pe petentul Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei și pe intimatul D.O.I. spre competentă soluționare Curții de Apel Suceava.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

La data de 18 decembrie 2012 la Curtea de Apel Suceava a fost primită solicitarea Tribunalului Judicial Albufeira de a recunoaște sentința din 26 februarie 2009 prin care inculpatul D.O.I. a fost condamnat la o amendă de 400 euro pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul fără autorizație legală.

Solicitarea Tribunalului Judicial Albufeira a fost înaintată administrativ Judecătoriei Vatra Dornei, care a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 3 ianuarie 2013 sub nr. 3/334/2013.

Analizând materialul probator administrat în cauză instanța a reținut următoarele:

Intimatul D.O.I. a avut domiciliul în mun. V.D., jud. S., dosar, iar de mai mulți ani este plecat în Portugalia, dosar.

Prin sentința din 26 februarie 2009, definitivă, Tribunalului Judicial Albufeira, Portugalia, l-a condamnat pe intimat la o amendă de 400 euro pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul fără autorizație legală, dosar.

Prin sentința din 26 februarie 2009 s-a reținut că în ziua de 4 octombrie 2007, la ora

2

.

40, inculpatul a condus un autovehicul, la cercul Rotunda das Minhocas, în Albufeira, fără a fi titular al niciunui permis de conducere, care ar permite să conducă autovehicule. Inculpatul știa foarte bune că pentru a conduce un autovehicul este necesar a deține un permis de conducere și acesta a condus autovehiculul în mod voluntar, a acționat liber, în mod deliberat și conștient, știind foarte bine că, comportamentul său este interzis și pedepsit de către lege.

Autoritatea care a solicitat recunoașterea sentinței penale este Tribunalul Judicial din Albufeira.

Instanța a reținut că potrivit art. 132 din Legea nr. 302/2004 „

(1) Cererea de recunoaștere a unei hotărâri penale străine, formulată de autoritatea competentă a statului străin solicitant, este transmisă de Ministerul Justiției procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în circumscripția căreia domiciliază sau își are reședința condamnatul.

(2) Condamnatul se citează, iar odată cu citația i se comunică hotărârea străină împreună cu actele ce o însoțesc, într-o limbă pe care o înțelege.

(3) Condamnatul are dreptul la un avocat ales sau desemnat din oficiu și, după caz, la interpret.

(4) Instanța, ascultând concluziile procurorului și declarațiile condamnatului, dacă constată că sunt întrunite condițiile legale, recunoaște hotărârea penală străină sau actele judiciare străine, iar în cazul în care pedeapsa pronunțată prin acea hotărâre nu a fost executată sau a fost executată numai în parte, substituie pedepsei neexecutate sau restului de pedeapsă neexecutat o pedeapsă corespunzătoare potrivit legii penale române.

(6) Curtea de apel decide prin hotărâre pronunțată în camera de consiliu, care poate fi atacată cu recurs. Hotărârea se comunică parchetului și Ministerului Justiției”.

Totodată, instanța a reținut că potrivit art. 2 lit. d) din Legea nr. 302/2004, prin autoritate judiciară se înțelege „instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea, stabilite potrivit legii române, precum și autoritățile care au această calitate în statul solicitant, conform declarațiilor acestuia din urmă la instrumentele internaționale aplicabile”.

Întrucât cererea de recunoaștere a hotărârii penale străine a fost formulată de către autoritatea competentă a statului străin, iar Judecătoria Vatra Dornei nu a fost sesizată în acest scop de condamnat sau de către procuror, potrivit art. 133 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004, instanța a apreciat că Judecătoria Vatra Dornei este necompetentă material să soluționeze această cerere, competența de soluționare revenind Curții de Apel Suceava.

Pe rolul Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a format Dosarul nr. 3/334/2013.

Prin sentința penală nr. 14 din 22 februarie 2013, pronunțată de această instanță a fost admisă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Suceava.

În baza art. 42 C. proc. pen. raportat la art. 234 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 a declinat cauza având ca obiect recunoașterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (Legea nr. 302/2004) privind pe numitul D.O.I.  în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei, jud. Suceava.

În baza art. 43 C. proc. pen. a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Vatra Dornei și Curtea de Apel Suceava și s-a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală s-a format prezentul dosar, cauza fiind înregistrată la data de 8 martie 2013.

Examinând conflictul negativ de competență ivit între Curtea de Apel Suceava și Judecătoria Vatra Dornei, în conformitate cu prevederile art. 43 C. proc. pen., Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Vatra Dornei pentru următoarele considerente.

Prin cererea formulată de Tribunalul Judicial Albufeira din Portugalia s-a solicitat Curții de Apel Suceava recunoașterea sentinței din 26 februarie 2009 a acestei instanțe prin care s-a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 400 de euro cetățeanului român D.O.I., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permisiune (incriminată de legea portugheză în art. 3, nr. 1 și 2 din Decretul Lege nr. 2/98 din 3/01).

Înalta Curte, rămânând consecventă opiniei exprimate în alte cauze similare, reține că în Secțiunea a 4-a din Legea nr. 302/2004, republicată sunt reglementate condițiile și procedura de recunoaștere reciprocă a sancțiunilor pecuniare.

În conformitate cu prevederile art. 234 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, autoritățile române competente să emită și să execute o hotărâre astfel cum este definită de art. 233 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, sunt instanțele judecătorești.

Din coroborarea textelor de lege enunțate cu cele ale art. 240 alin. (1) din legea specială rezultă că, autoritățile judiciare române de executare recunosc o hotărâre fără alte formalități și sunt obligate să ia toate măsurile necesare pentru executarea acesteia, cu excepția cazului în care se constată că este incident unul dintre motivele de nerecunoaștere sau neexecutare prevăzute la art. 241 .

Astfel, dacă în cazul procedurii de recunoaștere a unei hotărâri penale străine, legiuitorul a prevăzut în mod expres competența curții de apel, conform dispozițiilor art. 132 și urm. din Legea nr. 302/2004, în cazul procedurii recunoașterii reciproce a sancțiunilor pecuniare, se face referire doar la competența instanțelor judecătorești de a emite o hotărâre.

În atare situație, întrucât în Secțiunea a 4-a din lege ce reglementează cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce sancțiunilor pecuniare, nu sunt prevăzute norme derogatorii de competență, sunt aplicabile regulile generale în materie, cele cuprinse în dispozițiile art. 25 și art. 30 alin. (1) C. proc. pen.

Cum în cauză autoritățile judiciare portugheze (Tribunalul Judicial Albufeira) i-au aplicat cetățeanului român D.O.I. o sancțiune pecuniară de 400 de euro pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permisiune, competența aparține judecătoriei.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, privind pe condamnatul D.O.I. în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Totodată onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul D.O.I. în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 mai 2013.