ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1233/2015

Decizie nr. 1233/2015

Asupra cauzei

penale de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe

rolul Tribunalului Bacău la data de 01 aprilie 2015, sub nr. x/110/2015,

condamnatul A. a formulat contestație împotriva executării

dispozițiilor civile ale Deciziei penale nr. 2951 din 06 noiembrie 2014,

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

penală, în Dosarul nr. x/110/2009.

În motivare,

contestatorul a arătat că prin hotărârea menționată nu

a fost stabilit un prejudiciu, iar sumele ce au fost dispuse cu titlu de

confiscare nu au fost justificate, nefiind dovedită existența vreunei

legături între imobil și un eventual prejudiciu.

În drept,

contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 598, alin. (1)

lit. c), C. proc. pen. și 600, C. proc. pen.

Prin

sentința penală nr. 217/D/2015 pronunțată de Tribunalul

Bacău, secția penală, în Dosarul nr. x/110/2015, în temeiul art.

50, C. proc. pen. raportat la art. 598, alin. (2), teza a II-a C. proc. pen., a

fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

penală, față de împrejurarea că solicitarea contestatorului

- condamnat privește executarea dispozițiilor civile ale

hotărârii, situație în care competența de soluționare a

cauzei revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

penală, instanță care a pronunțat Decizia nr. 2951 din 06

noiembrie 2014, în conformitate cu dispozițiile art. 598 alin. (2), teza a

II-a C. proc. pen.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția penală, la data de 02 iunie 2015, sub nr. x/110/2015.

Examinând

contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta

este inadmisibilă pentru motivele arătate în continuare.

Potrivit art.

600 C. proc. pen. raportat la art. 598, alin. (1) lit. c) și alin. (2) C.

proc. pen., contestația privind executarea dispozițiilor civile se

poate face atunci când se ivește vreo nelămurire cu privire la

hotărârea penală care se execută, cererea urmând a fi

soluționată de instanța care a pronunțat-o.

Așa cum

s-a arătat, în cauză, contestatorul - condamnat și-a întemeiat

cererea pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.,

arătând, în esență, că prin Decizia penală nr. 2951

din 06 noiembrie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/110/2009 s-a

realizat o greșită evaluare a cuantumului despăgubirilor civile,

astfel încât în mod greșit a fost obligat la despăgubiri, deși

în cauză nu a fost dovedită existența vreunui prejudiciu.

Verificând

actele dosarului, Înalta Curte constată că, prin decizia penală nr.

2951 din 06 noiembrie 2014, urmare a condamnării numitului A., la 4

(patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de

complicitate la luare de mită în formă continuată (opt acte

materiale) și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin.

(1), lit. a), b) și g) C. pen., făcându-se, totodată, și

aplicarea art. 65 alin. (1), art. 66 alin. (1), lit. a), b) și g), C. pen.,

în baza art. 112, alin. (2), lit. e) C. pen. raportat la art. 19 din Legea nr. 78/2000,

s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumelor de 98.318 dolari SUA și

1.616,174 lei, fiind menținut sechestrul asigurator instituit asupra

imobilului din Bacău, jud. Bacău, proprietatea inculpatului A.

Astfel,

deși contestatorul a invocat dispozițiile legale privind

contestația la titlu, respectiv art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.,

în realitate ceea ce se contestă este modul de stabilire (de calcul), în

cauză, a prejudiciului și de obligare a sa la plata

despăgubirilor civile, criticile aduse Deciziei penale nr. 2951 din 06

noiembrie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/110/2009, vizând

exclusiv chestiuni de fond.

Or, pe calea

contestației la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin.

(1), lit. c) C. proc. pen. nu se poate modifica ori desființa

hotărârea judecătorească definitivă, contestatorul

neputându-se referi la aspecte de fond de natură să afecteze

hotărârea ce se execută, care formează obiectul exclusiv al

judecării în fond a cauzei sau în căile ordinare de atac. Acest caz

de contestație la executare se referă doar la nelămuriri ivite

cu ocazia punerii în executare a hotărârilor penale, cauzate, în cele mai

multe situații, de redactarea greșită a dispozitivului

hotărârii sau împiedicări la executare care trebuie să se

datoreze unor cauze legale prin care nu se poate pune în executare

hotărârea sau nu poate continua executarea hotărârii.

Hotărârile

judecătorești penale definitive sunt considerate ca fiind expresia

aflării adevărului în cauza care a făcut obiectul

judecății și devin executorii, ceea ce înseamnă că din

momentul respectiv ele dobândesc autoritate de lucru judecat, împiedicând

desfășurarea unui nou proces penal împotriva aceleiași persoane

și cu privire la aceeași faptă penală. De asemenea, din

același moment, se naște dreptul subiectiv pe baza căruia

organele competente trec la executarea dispozițiilor cuprinse în

hotărâre. În cazul unei hotărâri de condamnare, autoritatea de lucru

judecat în ceea ce privește pe inculpat se manifestă erga omnes, ceea

ce înseamnă că într-un eventual proces, civil sau penal, declanșat

ulterior procesului penal, existența faptei și vinovăția

acestuia sunt în egală măsură constatate pentru toată

lumea. Și în ceea ce privește dispozițiile civile dintr-o

hotărâre penală de condamnare există autoritate de lucru

judecat, cu excepția situațiilor reglementate expres de prevederile art.

27, C. proc. pen.

Pe de

altă parte, regimul juridic al contestației la executare este acela

al unui mijloc procesual prin care se asigură punerea în executare și

executarea propriu - zisă a hotărârii penale definitive în

conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziții de drept penal

și drept procesual penal care se referă exclusiv la executarea unei

condamnări penale. Datorită acestei naturi juridice legea prevede

mijloacele prin care se asigură aplicarea legii în executarea

condamnării, dar exclude posibilitatea ca, pe această cale, să

fie afectată autoritatea de lucru judecat. Așadar, prin

contestația la executare nu se poate analiza legalitatea sau temeinicia

hotărârii penale, ci doar aspectele de nelegalitate constatate în

procedura punerii în executare a hotărârii penale definitive. Ca atare,

este inadmisibilă contestația la executare prin care se tinde a se

soluționa o problemă de fond, rezolvată cu autoritate de lucru

judecat, precum cuantumul pagubei produse prin infracțiune.

Ca urmare,

având în vedere că împrejurările invocate de contestator vizează

strict chestiuni de fond, criticându-se legalitatea și temeinicia unei

hotărâri judecătorești definitive, intrată în puterea

lucrului judecat, aspecte ce nu se încadrează în motivul de

contestație prevăzut de art. 598 alin. (1), lit. c), C. proc. pen.

și nici în vreunul din celelalte cazuri de contestație la executare

expres și limitativ prevăzute de lege, în baza art. 600, C. proc.

pen. raportat la art. 597, C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca

inadmisibilă, contestația la executare formulată de condamnatul A.

împotriva Deciziei penale nr. 2951 din 06 noiembrie 2014, pronunțată

de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală,

în Dosarul nr. x/110/2009.

Totodată,

în baza art. 275 alin. (2), C. proc. pen., având în vedere că se află

în culpă procesuală, contestatorul - condamnat va fi obligat la plata

sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, contestația la executare formulată de condamnatul A.

împotriva Deciziei penale nr. 2951 din 06 noiembrie 2014, pronunțată

de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală,

în Dosarul nr. x/110/2009.

Obligă

contestatorul condamnat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 17 septembrie 2015.