ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 480/2017

Decizia nr. 480/2017 Asupra cauzei de față, reține următoarele: Prin decizia nr. 101/A din data de 16 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă , a fost respinsă, ca tardivă, cererea de revizuire ce a făcut obiectul Dosarului nr. x/44/2015 al Curții de Apel Galați, formulată de revizuentul Municipiul Galați, prin Primar, și a fost admisă cererea de revizuire conexă, ce a făcut obiectul Dosarului nr. x/44/2013* al Curții de Apel Galați, formulată de revizuentul Primarul Municipiului Galați , a fost s chimbată în tot decizia civilă nr. 127/A din 30 iunie 2008 a Curții de Apel Galați, în sensul că a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. Împotriva acestei decizii a formulat recurs intimatul A. , solicitând casarea deciziei recurate și menținerea autorității de lucru judecat a deciziei nr. 127/A/2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-intimat a arătat că revizuentul Primarul Municipiului Galați a promovat mai multe cereri de revizuire, ce au fost respinse ca inadmisibile, tardive, prin folosirea acelorași porbe, acelorași înscrisuri, fapt ce i-a adus un grav prejudiciu moral, fizic, finanaciar. După redarea conținutului art. 304 C. proc. civ., recurentul-intimat a înșiruit o serie de susțineri, respectiv faptul că a fost citat ilegal în Ungaria, că nu a cunoscut conținutul motivelor de revizuire, că nu a avut posibilitatea legală de a cunoaște sau contesta conținutul dosarului de revizuire sau că a fost în imposibilitatea de a se apăra în Dosarul nr. x/44/2013*. Examinând recursul, astfel cum a fost formulat, în raport de excepția nulității invocată de intimatul-revizuent în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar, a cărei analiză este prioritară, în considerarea prevederilor art. 137 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte urmează a constata nulitatea căii de atac, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Obligația părții de a expune motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea acestora este prevăzută sub sancțiunea nulității și de dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs.

De asemenea, potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Așadar, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în motivele de recurs limitativ prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., calea de atac este lovită de nulitate. În speță, se constată că recursul nu conține precizări care să constituie o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, iar afirmațiile recurentului din cuprinsul memoriului de recurs nu reprezintă o motivare a căii de atac în sensul exigențelor textului legal anterior menționat.

Analizând cererea de recurs cu a cărei judecată a fost învestită în termenul prevăzut de lege, Înalta Curte reține că, fără a proceda la încadrarea criticilor în motivele de nelegalitate, recurentul-intimat a înțeles a-și exprima succint și generic nemulțumirea cu privire soluțiile pronunțate în cauză în mai multe cereri de revizuire promovate de revizuentul Primarul Municipiului Galați. De asemenea, după redarea conținutului textului legal care reglementează situațiile în care se poate solicita modificarea sau casarea unor hotărâri pentru motive de nelegalitate, recurentul-revizuent a enumerat o serie de aserțiuni, care fără a fi dezvoltate, fără a fi detaliate sau lămurite, reprezintă simple opinii ale părții, susțineri care nu se pot circumscrie unor critici de nelegalitate susceptibile de a fi cenzurate în calea de atac a recursului.

Astfel, din actele și lucrările dosarului se constată că afirmația recurentului-intimat că a fost nelegal citat în Ungaria, nu are corespondent în situația faptică din cauză, în dosar neexistând nicio dispoziție a instanței ori vreo dovadă sau proces-verbal de îndeplinire a procedurii de citare cu partea, din care să reiasă că a fost citat în Ungaria, o atare aserțiune neputând fi supusă analizei în prezenta cale de atac. De asemenea, susținerile părții referitoare la faptul că nu a cunoscut motivele de revizuire, nu a avut posibilitatea legală de a cunoaște sau contesta conținutul dosarului de revizuire și că a fost în imposibilitatea de a se apăra în Dosarul nr. x/44/2013*, reprezintă simple aprecieri ale părții, nedovedite, ce nu pot fi încadrate în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc.

civ. Or, motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea unor nemulțumiri față de soluția pronunțată, ci expunerea cu claritate a tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții și în conformitate cu cazurile de nelegalitate strict prevăzute de lege, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală. Pentru a conduce la un control asupra legalității hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă redare a unor texte de lege sau la enumerarea unor nemulțumiri, cu maximă generalitate și fără o detaliere corespunzătoare, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței a cărei hotărâre este recurată, bazată pe o minimă argumentare a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care partea se bazează în dovedirea celor prezentate.

Ca atare, necombătând și nedemonstrând în ce ar consta caracterul nelegal al hotărârii pronunțate de Curtea de Apel Galați în soluționarea cererii de revizuire, recurentul nu deduce judecății critici apte să conducă la modificarea sau casarea deciziei pronunțate, în cuprinsul cererii de recurs, astfel aceasta cum a fost formulată, neputându-se identifica nicio critică subsumabilă dispozițiilor art. 304 C. proc. civ. Verificarea nelegalității unei hotărâri în calea de atac a recursului nu se poate realiza decât prin prisma celor tranșate jurisdicțional, ceea ce presupune existența unor critici grefate pe aspectele dezlegate de către instanță, situație neregăsită în speță. În consecință, reținând că nu este posibilă o încadrare a celor expuse în cuprinsul memoriului de recurs în dispozițiile art. 304 C. proc.

civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, reținând și că în speță nu există motive de ordine publică ce ar putea fi analizate și din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează a constata nulitatea recursului, în condițiile dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 101/A din data de 16 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 martie 2017.