ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 480/2017

Decizia nr. 480/2017

Asupra cauzei de față,

reține următoarele:

Prin decizia

nr. 101/A din data de

16 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I

civilă

,

a fost respinsă, ca tardivă,

cererea de revizuire ce a făcut

obiectul Dosarului nr. x/44/2015 al Curții de Apel Galați,

formulată de revizuentul Municipiul Galați, prin Primar, și a

fost admisă cererea de revizuire conexă, ce a făcut obiectul Dosarului

nr. x/44/2013* al Curții de Apel Galați, formulată de

revizuentul Primarul Municipiului Galați

, a fost s

chimbată

în tot decizia civilă nr. 127/A din 30 iunie 2008 a Curții de Apel

Galați, în sensul că a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de

reclamantul A.

Împotriva acestei decizii a formulat

recurs intimatul

A.

, solicitând

casarea deciziei recurate și menținerea autorității de

lucru judecat a deciziei nr. 127/A/2008 pronunțată de Curtea de Apel

Galați.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-intimat

a arătat că revizuentul Primarul Municipiului Galați a promovat

mai multe cereri de revizuire, ce au fost respinse ca inadmisibile, tardive,

prin folosirea acelorași porbe, acelorași înscrisuri, fapt ce i-a

adus un grav prejudiciu moral, fizic, finanaciar.

După redarea conținutului

art. 304 C. proc. civ., recurentul-intimat a înșiruit o serie de

susțineri, respectiv faptul că a fost citat ilegal în Ungaria,

că nu a cunoscut conținutul motivelor de revizuire, că nu a avut

posibilitatea legală de a cunoaște sau contesta conținutul

dosarului de revizuire sau că a fost în imposibilitatea de a se apăra

în Dosarul nr. x/44/2013*.

Examinând recursul, astfel cum a fost

formulat, în raport de excepția nulității invocată de

intimatul-revizuent în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar, a

cărei analiză este prioritară, în considerarea prevederilor art.

137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a constata nulitatea

căii de atac, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub

sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se

întemeiază sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi

depuse printr-un memoriu separat.

Obligația părții de a

expune motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și

dezvoltarea acestora este prevăzută sub sancțiunea

nulității și de dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc.

civ., conform căruia recursul este nul dacă nu a fost motivat în

termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi

invocate și din oficiu de instanța de recurs.

De asemenea, potrivit art. 306

alin.

(3) C. proc. civ., indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage

nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă

încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Așadar, în măsura în care

recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de

recurs nu pot fi încadrate în motivele de recurs limitativ prevăzute de

dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., calea de atac este

lovită de nulitate.

În speță, se constată

că recursul nu conține precizări care să constituie o

minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, iar

afirmațiile recurentului din cuprinsul memoriului de recurs nu

reprezintă o motivare a căii de atac în sensul exigențelor

textului legal anterior menționat.

Analizând cererea de recurs cu a

cărei judecată a fost învestită în termenul prevăzut de

lege, Înalta Curte reține că, fără a proceda la încadrarea

criticilor în motivele de nelegalitate, recurentul-intimat a înțeles

a-și exprima succint și generic nemulțumirea cu privire

soluțiile pronunțate în cauză în mai multe cereri de revizuire

promovate de revizuentul

Primarul Municipiului Galați.

De asemenea, după redarea

conținutului textului legal care reglementează situațiile în

care se poate solicita modificarea sau casarea unor hotărâri pentru motive

de nelegalitate, recurentul-revizuent a enumerat o serie de aserțiuni,

care fără a fi dezvoltate, fără a fi detaliate sau

lămurite, reprezintă simple opinii ale părții,

susțineri care nu se pot circumscrie unor critici de nelegalitate

susceptibile de a fi cenzurate în calea de atac a recursului.

Astfel, din actele și

lucrările dosarului se constată că afirmația

recurentului-intimat că a fost nelegal citat în Ungaria, nu are

corespondent în situația faptică din cauză, în dosar neexistând

nicio dispoziție a instanței ori vreo dovadă sau proces-verbal

de îndeplinire a procedurii de citare cu partea, din care să reiasă

că a fost citat în Ungaria, o atare aserțiune neputând fi supusă

analizei în prezenta cale de atac.

De asemenea, susținerile

părții referitoare la faptul că nu a cunoscut motivele de

revizuire, nu a avut posibilitatea legală de a cunoaște sau contesta

conținutul dosarului de revizuire și că a fost în

imposibilitatea de a se apăra în Dosarul nr. x/44/2013*, reprezintă

simple aprecieri ale părții, nedovedite, ce nu pot fi încadrate în

vreunul dintre motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute

de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

Or, motivarea recursului înseamnă

nu doar exprimarea unor nemulțumiri față de soluția

pronunțată, ci expunerea cu claritate a tuturor motivelor pentru

care, din punctul de vedere al părții și în conformitate cu

cazurile de nelegalitate strict prevăzute de lege, instanța a

pronunțat o hotărâre nelegală.

Pentru a conduce la un control asupra

legalității hotărârii, recursul nu se poate limita la o

simplă redare a unor texte de lege sau la enumerarea unor nemulțumiri,

cu maximă generalitate și fără o detaliere

corespunzătoare, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței a

cărei hotărâre este recurată, bazată pe o minimă

argumentare a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care partea se bazează în dovedirea celor prezentate.

Ca atare, necombătând și

nedemonstrând în ce ar consta caracterul nelegal al hotărârii

pronunțate de Curtea de Apel Galați în soluționarea cererii de

revizuire, recurentul nu deduce judecății critici apte să

conducă la modificarea sau casarea deciziei pronunțate, în cuprinsul

cererii de recurs, astfel aceasta cum a fost formulată, neputându-se

identifica nicio critică subsumabilă dispozițiilor art. 304 C.

proc. civ.

Verificarea nelegalității

unei hotărâri în calea de atac a recursului nu se poate realiza decât prin

prisma celor tranșate jurisdicțional, ceea ce presupune

existența unor critici grefate pe aspectele dezlegate de către

instanță, situație neregăsită în speță.

În consecință, reținând

că nu este posibilă o încadrare a celor expuse în cuprinsul

memoriului de recurs în dispozițiile art. 304 C. proc. civ., ceea ce

echivalează cu nemotivarea căii de atac, reținând și

că în speță nu există motive de ordine publică ce ar

putea fi analizate și din oficiu de către instanță, Înalta

Curte urmează a constata nulitatea recursului, în condițiile

dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de

recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 101/A din data de 16 mai 2016

pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 16 martie 2017.