ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 822/2019

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 13 februarie 2019, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimații B., Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, OCPI Galați, Primarul municipiului Galați, SC C. SRL, Secretarul Primăriei municipiului Galați, Uniunea Elenă din România, anularea Deciziei nr. 3413/04.10.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, în temeiul dispozițiilor art. 317 și 318 din C. proc. civ.

În motivarea cererii, contestatorul a susținut că este greșită invocarea excepției inadmisibilității recursului de către instanța care a pronunțat decizia contestată, în raport de dispozițiile art. 328 alin. (1) din C. proc. civ., întrucât Sentința civilă nr. 904/2014 a Tribunalului Galați nu a fost supusă numai căii de atac a apelului, ci și recursului.

Mai susține contestatorul că, întrucât Decizia nr. 38A/2018 a Curții de Apel Galați a fost pronunțată sub imperiul vechiul C. proc. civ., recursul exercitat împotriva acesteia trebuia soluționat în raport de dispozițiile aceluiași cod.

Contestatorul solicită admiterea contestației.

Prin întâmpinarea formulată la 16 aprilie 2019, intimatul Ministerul Afacerilor Interne a invocat excepția inadmisibilității contestației în anulare.

Examinând cu prioritate excepția invocată, Înalta Curte constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 904/4.06.2014 pronunțată de Tribunalul Galați, secția I civilă, în Dosar nr. x/2012, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul B., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Administrației și Internelor, Primarul municipiului Galați și OCPI Galați, având ca obiect "obligația de a face", iar prin decizia nr. 151A/7.06.2017 a Curții de Apel Galați, secția I civilă, s-a respins, ca tardiv formulat, apelul declarat de reclamantul B..

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs A., iar prin Decizia civilă nr. 1589/19.10.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, s-a respins recursul, ca inadmisibil, reținându-se că recurentul este terț față de proces, neavând calitate procesuală pentru promovarea acestei căi extraordinare de atac.

Prin Sentința civilă nr. 295/30.03.2017, Tribunalul Galați a admis excepția lipsei calității procesuale active a revizuentului A. și în consecință a respins cererea de revizuire ca fiind promovată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă. Totodată, s-a dispus reducerea onorariului apărătorului pârâtului Municipiul Galați de la suma de 5.208 RON la suma de 620 RON, fiind obligat revizuentul să plătească intimatului această sumă, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel revizuentul A., iar prin Decizia nr. 38A/5.03.2018, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuent.

Recursul declarat de revizuentul A. împotriva acestei hotărâri a fost respins, ca inadmisibil, prin Decizia nr. 3413/04.10.2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Această din urmă hotărâre a fost atacată cu contestația în anulare ce formează obiectul cauzei deduse judecății.

Contestația în anulare, al cărei regim juridic este reglementat de dispozițiile art. 317 - 318 din C. proc. civ., este o cale extraordinară de atac, admisibilă doar în condițiile restrictive prevăzute de aceste dispoziții legale.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispozițiile art. 317 din C. proc. civ. (contestația în anulare obișnuită, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre irevocabilă) și ale art. 318 din C. proc. civ. (contestația în anulare specială, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanței de recurs).

Cazurile în care poate fi promovată contestația în anulare obișnuită sunt: când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii și când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.

Conform dispozițiilor art. 318 din C. proc. civ.:

"Hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".

Noțiunea de "greșeală materială" reglementată de art. 318 teza I din C. proc. civ. nu trebuie interpretată în mod extensiv, textul legal enunțat având în vedere greșeli materiale cu caracter procedural, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, care au determinat pronunțarea unei soluții eronate, erori esențiale pe care instanța le-a comis prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale.

Sub un prim aspect, se constată că în cadrul contestației în anulare nu au fost formulate susțineri care să vizeze motivele contestației în anulare prevăzute la art. 317 din C. proc. civ., respectiv neîndeplinirea procedurii de citare pentru termenul la care s-a judecat recursul sau încălcarea normelor de ordine publică privitoare la competență.

Susținerile contestatorului nu se încadrează nici în motivele reglementate de art. 318 din C. proc. civ., potrivit cărora, contestația în anulare poate fi exercitată atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale și când instanța, respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.

Se constată astfel că, în realitate, contestatorul este nemulțumit de modul în care instanța a soluționat cererea sa de recurs, prin respingerea acesteia, ca inadmisibilă, susținerea privind aplicarea C. proc. civ. 1865 fiind superfluă, întrucât acesta a fost actul normativ în temeiul căruia s-a soluționat recursul.

Împrejurarea că instanța de recurs a reținut, în considerentele Deciziei nr. 3413/4.10.2018, că Sentința civilă nr. 904/4.06.2014 a Tribunalului Galați, secția I civilă, a rămas definitivă și irevocabilă, prin neapelare în termenul legal de către părțile care au avut calitate procesuală, reținând de aici consecința că revizuentul A., care nu a fost parte în acel litigiu, nu are deschisă calea de atac a recursului, nu poate fi calificată ca o greșeală materială, în sensul art. 318 din C. proc. civ., ci, cel mult, o greșeală de judecată, nesusceptibilă însă de cenzurare în calea de atac a contestației în anulare.

Întrucât instanța învestită cu contestația în anulare nu este îndreptățită să verifice hotărârea pentru alte motive decât cele prevăzute la art. 317 - 318 din C. proc. civ., examinarea motivelor contestației din perspectiva celor solicitate de contestator, ar duce la o veritabilă rejudecare a recursului, ceea ce contravine normelor legale.

În acest sens, în mod constant, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit faptul că nicio parte a unui proces nu poate determina redeschiderea acestuia, soluționat definitiv și irevocabil, numai în scopul de a obține o rejudecare a cauzei; contestația în anulare nu poate avea semnificația unui "recurs deghizat", ci trebuie să fie justificată numai de circumstanțe esențiale și imperative.

Față de cele ce preced, având în vedere că motivele invocate nu se încadrează în cele prevăzute expres și limitativ de dispozițiile art. 317 -318 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 3413 din 4 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 aprilie 2019.

GGC - OB