ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 819/2020

Obiectul cererii de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tecuci la data de 08.09.2016, sub număr de dosar x/2016, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B. solicitând ca prin hotărârea care se va pronunța să se constate nulitatea absolută a raportului de expertiză întocmit în noiembrie 2012 în dosarul nr. x/2012 al Judecătoriei Tecuci. În drept, reclamanta a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 2502 alin. (1), alin. (2) pct. 3 din Noul C. proc. civ., pe dispozițiile art. 330 și 336 C. proc. civ. și pe dispozițiile art. 17 și art. 21 din O.G. nr. 2/2000.

Judecata în primă instanță. Prin sentința civilă nr. 645/22.03.2017, pronunțată de Judecătoria Tecuci, a fost respinsă excepția inadmisibilității, invocată de pârâtul B., ca nefondată, a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta A. împotriva pârâtului B..

Judecata în apel. Prin decizia civilă nr. 31 din 23.01.2018, Tribunalul Galați a respins, ca nefondată, excepția lipsei de interes a promovării căii de atac, invocată de intimatul- pârât. Prin aceeași decizie, apelul reclamantei a fost respins, ca nefondat, apelanta fiind obligată să îi plătească intimatului pârât suma de 500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Judecata în recurs. Prin decizia civilă nr. 671/R/5.12.2018, pronunțată de Curtea de Apel Galați, s-a respins recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 31 din 23.01.2018 a Tribunalului Galați, ca inadmisibil.

Judecata contestației în anulare. Prin decizia civilă nr. 261R/22.05.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Galați, s-a respins, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatoarea A., împotriva deciziei civile nr. 671/R/5.12.2018, pronunțată de Curtea de Apel Galați.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți Împotriva deciziei civile nr. 261R/22.05.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Galați a formulat calea de atac intitulată "apel", reclamanta A., înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 09.08.2019. Prin raportul asupra admisibilității în principiu a căii de atac, comunicat părților la data de 23 ianuarie 2020, s-a reținut că hotărârea judecătorească împotriva căreia a fost exercitată prezenta cale de atac nu este susceoptibilă de nicio cale de atac, completul de filtru urmând a analiza admisibilitatea căii de atac din perspectiva legalității acesteia.

Considerentele Înaltei Curți La termenul din 01 aprilie 2020, acordat pentru examinarea admisibilității în principiu a căii de atac, instanța, constituită în complet de filtru, a reținut cauza în pronunțarea asupra admisibilității căii de atac exercitate împotriva acesteia. Luând în examinare calea de atac exercitată, Înalta Curte urmează să o respingă, ca inadmisibilă: În acest sens, Înalta Curte reține că legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Căile de atac, termenele și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică. În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la textele de lege pentru exercițiul unei căi de atac. Așa fiind, persoana interesată poate formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit a căilor de atac. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia. În prezenta cauză, hotărârea atacată cu "apel", respectiv decizia civilă nr. 261 R din 22 mai 2019 a Curții de Apel Galați, secția I civilă, a fost pronunțată în soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea A., împotriva deciziei civile nr. 671/R/5.12.2018, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2016, hotărâre prin care s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 31 din 23.01.2018 a Tribunalului Galați, care a soluționat apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței civile nr. 645/22.03.2017, pronunțată de Judecătoria Tecuci. Instanța reține că decizia civilă nr. 261 R din 22 mai 2019, nu poate fi supusă apelului în aplicarea dispozițiilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ., potrivit cărora "Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată". Dispozițiile art. 466 C. proc. civ., care reglementează obiectul apelului, stipulează:,,(1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel. (2) Sunt supuse apelului și hotărârile date în ultimă instanță dacă, potrivit legii, instanța nu putea să judece decât în primă instanță. (3)Hotărârile date în ultimă instanță rămân neapelabile, chiar dacă în hotărâre s-a arătat că au fost pronunțate în primă instanță.’’ În speță, prin decizia civilă nr. 261 R din 22 mai 2019 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă. a fost soluționată contestația în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 671/R/5.12.2018, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2016, hotărâre prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul exercitat împotriva deciziei civile nr. 31 din 23.01.2018 a Tribunalului Galați. Or, decizia civilă nr. 671/R/5.12.2018, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2016, este o hotărâre definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Cum decizia civilă nr. 671/R/5.12.2018, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2016, este o hotărâre definitivă, în aplicarea dispozițiilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că decizia civilă nr. 261 R din 22 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați este la rândul său, o hotărâre definitivă. În consecință, aplicând dispozițiile legale anterior evocate la speța de față, se constată că numai sentința pronunțată în primă instanță era susceptibilă de a fi atacată pe calea apelului, cale de atac care a fost, de altfel, exercitată în cauză de către parte, astfel cum s-a arătat mai sus, iar nu o hotărâre definitivă, cum este cazul deciziei civile nr. 261 R din 22 mai 2019 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă. Or, în ipoteza în care partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, devine incidentă excepția inadmisibilității acestei căi de atac în raport de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 97 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursuri precum și orice alte cereri date prin lege în competența sa. În această materie, art. 21 din Legea nr. 304/2004 republicată, privind organizarea judiciară prevede că " secția I civilă, secția a II-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel".În ceea ce privește completele de judecată, potrivit art. 314 alin. (1) din aceeași lege, "Completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiași secții". Coroborând dispozițiile legale incidente, menționate anterior și aplicând cu prioritate normele imperative ce guvernează materia competenței materiale, Înalta Curte constată că prezenta cale de atac este inadmisibilă, întrucât acestei instanțe nu i-au fost atribuite competențe în a judeca litigii aflate în stadiul procesual al apelului, în condițiile în care legile procesuale și de organizare judiciară nu menționează expres o astfel de posibilitate. În același timp, potrivit art. 483 din C. proc. civ. "(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului". Rezultă că pot constitui obiect al recursului, hotărârile date în apel, hotărârile pronunțate, potrivit legii, fără drept de apel sau alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege. În speță, întrucât hotărârea supusă contestației în anulare- decizia civilă nr. 671/R/5.12.2018, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2016 - este definitivă, iar în cauză nu este incident un caz expres prevăzut de lege, în sensul art. 483 alin. (1) teza finală din C. proc. civ., aceasta nu poate fi atacată cu recurs, rezultă că nici hotărârea dată în contestația în anulare - decizia civilă nr. 261 R din 22 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați nu este susceptibilă de cenzură prin intermediul acestei căi de atac, situație față de care prezenta cale de atac, chiar dacă ar fi fost intitulată de parte "apel", iar nu "recurs" ar fi fost tot inadmisibilă. Pentru aceste considerente, calea de atac intitulată "apel" declarată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 261/R din data de 22 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, ca inadmisibilă. PENTRU ACESTE MOTIVE,