ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1415/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1415/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 1415
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/86/2015 din data de 06 august 2015, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Direcția Județeană de Informații Suceava, UM 0822 și Serviciul Român de Informații București, desființarea Hotărârii nr. 54884 din data de 22 mai 2015 și a Deciziei nr. 22118 din data de 23 iulie 2015 prin care i s-a respins contestația și constatarea că este îndreptățită, conform prevederilor Legii nr. 562/2004, să cumpere locuința de serviciu situată în mun. Suceava.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
Prin încheierea din data de 3 decembrie 2015 Tribunalul Suceava a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Suceava.
Prin Sentința nr. 3 din 19 ianuarie 2016. Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale a instanței invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul Suceava, secția contencios administrativ și fiscal.
Constatându-se ivirea conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 135 C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Verificând cauza, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte constată că, în speță, competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului Suceava, secția contencios administrativ și fiscal pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Argumentele de fapt și de drept relevante
Conform celor expuse anterior, prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat desființarea Hotărârii nr. 54884 din data de 22 mai 2015 emisă de Direcția Județeană de Informații Suceava, UM 0822 și a Deciziei nr. 22118 din data de 23 iulie 2015 emisă de Serviciul Român de Informații București, prin care i s-a respins contestația administrativă.
Înalta Curte constată, astfel cum a reținut și Curtea de apel, că actele contestate au fost emise în baza Legii nr. 562/2004 - lege privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu unele locuințe de serviciu pe care acestea le au în administrare și a Ordinului Ministerului Apărării Naționale nr. M. 120/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind vânzarea de către Ministerul Apărării Naționale a unor locuințe de serviciu pe care le are în administrare.
Conform art. 7 alin. (3) din Ordin "Solicitantul poate contesta modul de soluționare a cererii în condițiile stabilite de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare".
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004. "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secții le de contencios administrativ și fiscal, ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel" .
În ceea ce privește actul administrativ care produce efecte juridice, se constată că aceste este Hotărârea nr. 54884 din 22 mai 2015 emisă de Direcția Județeană de Informații -- UM 0822 Suceava și nu Decizia nr. 22118 din data de 23 iulie 2015 emisă de Serviciul Român de Informații - UM 0198 București, care este actul prin care s-a soluționat contestația administrativă prealabilă sesizării instanței, conform art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Prin urmare, în cauză fiind vorba despre un act administrativ provenind de la o autoritate publică locală, respectiv Direcția Județeană de Informații - UM 0822 Suceava, competența de soluționare a cauzei revine, potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, secției de contencios administrativ și fiscal, a tribunalului.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ. Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Suceava, secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Direcția Județeană de Informații - UM 0822 Suceava și Serviciul Român de informații - UM 0198 București, în favoarea Tribunalului Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi. 10 mai 2016.
Procesat de GGC - GV