ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1414/2016

Decizia nr. 1414

Asupra conflictului negativ de competență de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată formulata la data de 04 mai 2015 și înregistrată pe rolul Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/3/2015. reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Centrul Județean APIA - Olt a solicitat anularea actului administrativ, titlu de creanță, proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare nr. 220 din 14 ianuarie 2015, cu consecința desființării Deciziei nr. 17/027 februarie 2015 prin care pârâtul Centul Județean APIA - Olt a soluționat contestația administrativă formulată de reclamantă.

Prin Sentința nr. 8799 din 8 decembrie 2015. Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Prin Sentința nr. 561 din 23 februarie 2016. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale a instanței invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Constatându-se ivirea conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 135 C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Verificând cauza, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că, în speță, competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului București, secția a 11-a contencios administrativ și fiscal pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Conform celor expuse anterior, prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat anularea actului administrativ procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare, nr. 220 din 14 ianuarie 2015, cu consecința desființării Deciziei nr. 17/C din 27 februarie 2015, prin care pârâtul Centul Județean APIA - Olt a soluționat contestația administrativă formulată de reclamantă.

Dispozițiile legale incidente sunt cele prevăzute de art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004. "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal, ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel" și de art. 10 alin. (1

1

) "Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal, ale curților de apel."

În acord cu soluția pronunțată de Curtea de Apel București, se constată că pentru a fi incidente dispozițiile art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, o primă condiție obligatorie pentru a fi atrasă competența curților de apel o constituie ca actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene să fie emise de către autorități publice centrale.

Or, astfel cum rezultă din dosar, actul administrativ a cărui anulare se solicită, este Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 220 din 14 ianuarie 2015 emis de pârâtul Centul județean APIA Olt, astfel că stabilirea competenței de soluționare a cauzei se va face după criteriul prevăzut în art. 10 art. 1 alin. (1) teza 1 din Legea nr. 554 2004, respectiv după poziția autorității publice emitente.

Drept urmare, în cauză fiind vorba despre un act administrativ provenind de la o autoritate publică locală - Centul Județean APIA Olt, competența de soluționare a cauzei revine secției de contencios administrativ .și fiscal a tribunalului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Centrul Județean APIA Olt, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 mai 2016.

Procesat de GGC - GV