ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2770/2016

Decizia nr. 2770/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2945 din 10 noiembrie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. SRL în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în favoarea Curții de Apel Oradea, secția contencios administrativ și fiscal.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 84/CA din 5 mai 2016 a admis excepția necompetenței Curții de Apel Oradea, invocată de reclamanta SC A. SRL, a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta SC A. SRL împotriva pârâtei Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că reclamanta s-a adresat Curții de Apel București solicitând anularea deciziei prin care a fost soluționată contestația formulată împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

Potrivit art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestator la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, modificată și completată.

Competența materială de soluționare a acțiunii împotriva deciziei de soluționare a contestației, în speță decizia nr. 16889 din 08 mai 2015 este dată de conținutul prevederilor art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, deoarece actul este emis de o autoritate publică centrală - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și are ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Competența teritorială urmează regulile descrise în cuprinsul dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, conform cărora reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său ori celei de la domiciliul pârâtului.

Teza a II-a a art. 10 alin. (3) interzice invocarea excepției necompetenței teritoriale, dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului.

În cauza de față, reclamanta , cu sediul în Municipiul Oradea, a optat pentru instanța de la sediul pârâtului - Curtea de Apel București.

Această din urmă instanță, respectând prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată nu avea posibilitatea declinării competenței teritoriale în favoarea instanței de la sediul reclamantei, respectiv Curtea de Apel Oradea, secția contencios administrativ și fiscal.

Cât timp autoritatea care avea competența să soluționeze contestația este A.F.I.R. (autoritate centrală), competența materială a instanței în soluționarea cauzei, este dată de dispozițiile art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004.

Competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal este reglementată de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 astfel cum a fost modificat prin pct. 2 din Legea nr. 76/2012 potrivit cărora: „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.

(1

1

) Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.

Deci, prin art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin art. 54 din Legea nr. 76/2012 au fost atribuite în competența de primă instanță a curților de apel toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Prin urmare, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. SRL și pe pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 octombrie 2016.