ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1392/2014

Decizia nr. 1392/2014

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Sentința nr. 2598 din 14 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Mureș a fost declinată competența de soluționare a acțiunii introductive formulată de reclamantul A., prin care acesta a solicitat, în contradictoriu cu Inspectoratul Școlar Județean Mureș și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, anularea Ordinului MECTS nr. 4799 din 31 august 2010.

A. Prin Sentința nr. 143 din 24 iulie 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean Mureș și, în consecință, a fost respinsă acțiunea reclamantului ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Mureș.

Instanța a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

B. Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formării convingerii instanței

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamantul a solicitat anularea actului administrativ normativ prin care s-a hotărât introducerea camerelor de supraveghere în sălile de examen în care se desfășoară examenul de bacalaureat. Acest act administrativ are ca obiect organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat 2011, prin art. 2 fiind aprobată Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2011, cuprinsă în anexa 2. Prin art. 11 alin. (2) din metodologie s-a dispus că la stabilirea centrelor de examen se vor avea în vedere, cu prioritate, unitățile de învățământ care sunt dotate cu camere de supraveghere. În aplicarea Ordinului MECTS nr. 4799 din 31 august 2010, s-a elaborat și o metodologie privind utilizarea camerelor de supraveghere, denumită Procedura operațională privind activitatea de monitorizare prin intermediul camerelor de supraveghere video în unitățile din sistemul național de învățământ, pe perioada desfășurării probelor din cadrul desfășurării examenelor naționale în anul școlar 2011 - 2012.

Metodologia arătată s-a aplicat și anul 2012, în virtutea art. 2. alin. (1) din OMECTS nr. 5218 din 29 august 2011 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat - 2012.

Conform circularei nr. 43053 din 25 mai 2012 emisă de MECTS, comisiile de bacalaureat vor asigura dotarea cu camere de supraveghere video funcționale a sălilor de clasă din centrele de examen, în care se încarcă și se multiplică subiectele, precum și în sălile în care se preiau și se depozitează lucrările scrise.

Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar Județean Mureș, instanța de primă jurisdicție a reținut că emitentul actului a cărui anulare se solicită este ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. Împrejurarea că potrivit metodologiilor elaborate, inspectoratele școlare asigură dotarea unităților de învățământ în care se desfășoară probele de examen cu camere de supraveghere video și întreprind alte măsurile legate de utilizarea camerelor, a constatat instanța de fond că nu este de natură să confere pârâtului Inspectoratul Școlar Județean Mureș legitimare procesuală pasivă în cauză, câtă vreme obiectul cauzei privește anularea unui act emis de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Cu privire la fondul cauzei, instanța a constatat mai întâi că reclamantul a prezentat o serie de susțineri proprii sau preluate din ziare și puse laolaltă în pagină, care vizează activitatea fostului ministru al educației, cercetării, tineretului și sportului ori situația sau critica sistemului de învățământ, aspecte care nu au legătură că obiectul acțiunii și sunt lipsite de orice relevanță într-o dezbatere juridică legată de legalitatea unui act administrativ. Prin urmare, afirmațiile de natură politică, exprimate de reclamant prin acțiune și numeroasele precizări depuse la dosar instanța de fond nu le-a luat în vedere la examinarea cauzei.

A reținut instanța de fond că împrejurarea privind faptul că Legea nr. 1/2011 nu face referire la utilizarea camerelor video la examenul de bacalaureat nu constituie un element de nelegalitate al ordinului contestat, din moment ce legea-cadru în domeniul exercitării dreptului la învățătură și a organizării sistemului național de învățământ de stat și legile, în general, nu reglementează în detaliu modul de exercitare și punere în aplicare a tuturor aspectelor, acest rol revenind metodologiilor de aplicare adoptate de executiv, care poartă răspunderea pentru punerea în executare a actelor normative. Însăși Legea nr. 1/2011 face această precizare, prin art. 77 alin. (5) arătând în privința examenului de bacalaureat faptul că, în ceea ce privește "Calendarul, metodologia, precum și modul de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se dau publicității, pentru fiecare generație, la începutul ultimei clase de liceu".

În aceste condiții legale a fost adoptat și OMECTS nr. 4799/2010, care este compatibil cu dispozițiile Legii nr. 1/2011, dar și cu normele interne ori internaționale privind drepturile copilului ori dreptul la viață privată. Instanța a constatat că măsura supravegherii prim camerele de luat vederi are ca scop uniformizarea condițiilor în care se desfășoară examenul de bacalaureat, prin excluderea fraudei și asigurarea transparenței în desfășurarea examenului, fiind o expresie a principiului asigurării egalității de șanse prevăzut de art. 3 lit. j) din Legea nr. 1/2011.

După cum rezultă din Procedura operațională privind activitatea de monitorizare prin intermediul camerelor de supraveghere video în unitățile din sistemul național de învățământ, pe perioada desfășurării probelor din cadrul desfășurării examenelor naționale în anul școlar 2011 - 2012, imaginile înregistrate sunt prelucrate cu respectarea datelor cu caracter personal cuprinse în Legea nr. 677/2011, fiind reglementate în mod strict operatorii care pot efectua înregistrarea, utilizatorii datelor cu caracter personal și modul de efectuare, verificare și păstrare a înregistrărilor. Nu s-ar putea reține încălcarea vreunui drept la imagine, câtă vreme imaginile realizate nu sunt aduse la cunoștința publicului, iar candidatul nu se află în exercitarea vieții sale private ori de familie, ci la un examen public.

Instanța de fond nu a putut accepta ca argument cazurile de suicid, documentate de reclamant prin extrasele din ziare depuse la dosar, întrucât aceste situații regretabile nu au legătură cu conținutul actului contestat de reclamant, fiind determinate de nereușita la examenele în cauză, neputând avea vreo influență asupra legalității actului administrativ atacat.

Argumentul reclamantului că aceste camere ar reprezenta un factor de stres important pentru elevi, trecând peste faptul că nu este de natură să contureze nelegalitatea actului atacat, nu a fost primit de instanță, câtă vreme camerele de supraveghere sunt mai puțin vizibile pentru participanți decât pentru profesorii supraveghetori, făcând parte din "decorul" menit să asigure obiectivitatea și corectitudinea desfășurării examenului.

În concluzie, Curtea nu a putut identifica vreun motiv de nelegalitate externă ori internă a actului administrativ normativ contestat, neputându-se reține nici exercitarea abuzivă ori vădit disproporționată a puterii discreționare a administrației.

Împotriva hotărârii instanței de fond a formulat recurs reclamantul, care a criticat hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală. A arătat în motivele formulate faptul că cererea sa introductivă viza scoaterea camerelor video din clasele de examen, iar instanța de primă jurisdicție nu a luat în considerare acest obiect al cauzei. A arătat că atât în sesiunea de Bacalaureat din 2011, cât și din 2012 nu a fost promovat și a solicitat menținerea în plasament până la sesiunea de bacalaureat următoare.

II. Decizia instanței de recurs

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu hotărârea atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmează:

Nici una dintre criticile formulate de recurent nu pot fi primite de instanța de control judiciar și constatând că nu sunt incidente în cauză motive de casare sau modificare a sentinței atacate, Înalta Curte va menține sentința atacată ca legală și temeinică.

Analizând actele și lucrările cauzei, instanța de control judiciar a reținut că obiectul cauzei deduse judecății îl reprezintă anularea actului administrativ normativ prin care s-a hotărât introducerea camerelor de supraveghere în sălile de examen în care se desfășoară examenul de bacalaureat, respectiv anularea Ordinului MECTS nr. 4799 din 31 august 2010, care a elaborat metodologia privind utilizarea camerelor de supraveghere, denumită Procedura operațională privind activitatea de monitorizare prin intermediul camerelor de supraveghere video în unitățile din sistemul național de învățământ, pe perioada desfășurării probelor din cadrul desfășurării examenelor naționale în anul școlar 2011 - 2012.

Instanța de control judiciar a reținut că actul atacat a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale, nefiind identificate elemente de nelegalitate a actului atacat.

Înalta Curte a constatat că recurentul nu a adus critici în acest sens cu privire la soluția pronunțată de instanța de primă jurisdicție, singura nemulțumire constând în faptul că instanța nu a înțeles obiectul cauzei, întrucât cererea sa a vizat scoaterea camerelor de filmat din clasele de examen, în care se desfășoară bacalaureatul.

Înalta Curte reține că în mod corect a fost stabilit cadrul procesual dedus judecății, atât cu privire la părțile cauzei, cât și cu privire la obiectul cauzei, astfel încât critica recurentului nu poate fi primită de instanța de control judiciar.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de reformare a sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva Sentinței nr. 143 din 24 iulie 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie 2014.

Procesat de GGC - CT