ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 433/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 433/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Prin încheierea de la
15 decembrie 2010, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a admis
cererea de amânare pentru imposibilitate de prezentare a recurentului I.G.V.C.
și a pus în vedere acestuia să depună dovada imposibilității de prezentare la
acest termen și să semneze motivele de recurs.
Împotriva acestei
hotărâri, recurenții Cabinet de Avocat F.F. și I.G.V.C. au declarat recurs,
solicitând modificarea în parte a încheierii recurate în sensul constatării
lipsei de procedură cu Societatea Ziariștilor din România și cu P.R.D. și a
casării soluției în ceea ce privește soluționarea excepției lipsei calității
procesual active a recurenților și trimiterea cauzei spre soluționare la
instanța competentă.
Prin încheierea de
ședință din data de 6 octombrie 2011, judecata pricinii de față a fost
suspendată, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Potrivit art. 248 C.
proc. civ., perimarea operează asupra unei cereri de recurs (..) dacă a rămas
în nelucrare din vina părții, timp de un 1 (un) an.
Pentru a opera
această sancțiune procedurală, trebuie analizată îndeplinirea cerințelor art.
248 C. proc. civ. și, în acest sens, se constată că Înalta Curte a fost
învestită cu soluționarea recursului, iar după suspendarea judecății pricinii,
aceasta a rămas în nelucrare timp de un an, din motive imputabile exclusiv
părților. Totodată, se constată că, înainte de împlinirea acestui termen, nu
s-a cerut de către părțile în proces reluarea judecării și nici nu au fost
invocate motive de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare.
În speță, la termenul
din 6 octombrie 2011, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1)
pct. 2 C. proc. civ., constatând că niciuna din părți, legal citate, nu s-a
prezentat în instanță și nici nu a cerut judecarea cauzei în lipsă, a dispus
suspendarea judecării recursului, care a rămas în nelucrare, până la data de 7
februarie 2013, când s-a stabilit termen de judecată, potrivit art. 252 C.
proc. civ.
Dispozițiile art. 248
C. proc. civ. prevăd că orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel,
recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perima
de drept, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
Condițiile perimării,
așa cum se desprind din dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., sunt
îndeplinite în cauză, de la data suspendării judecării recursului - 6 octombrie
2011 - și până la data repunerii pe rol, din oficiu, trecând un termen mai mare
de 1 an, încheierea din 6 octombrie 2011 fiind ultimul act de procedură
îndeplinit de instanță, dată de la care părțile nu au mai formulat nicio cerere,
fiind în culpă procesuală.
Pe cale de
consecință, Înalta Curte va constata perimat recursul, potrivit dispozițiilor
art. 248 alin. (1) și (3) raportat la art. 252 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat
recursul declarat de recurenții Cabinet Avocat F.F. și I.G.V.C. împotriva
încheierii din 15 decembrie 2010, pronunțată de Curtea de Apel București,
secția a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 7 februarie 2013.
Procesat de GGC - DG